Decizia CCR nr. 239/2014Paragraful 7

4. În susţinerea opiniei sale, reprezentantul Ministerului Public invocă Decizia din 17 mai 1996, pronunţată în Cauza Lupuleţ contra României, prin care Comisia Europeană a Drepturilor Omului a statuat că art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu presupune şi dreptul de a deveni proprietarul unui bun. Acest articol se aplică numai cu privire la bunurile "actuale" ale reclamantului, iar acesta nu se poate plânge de o atingere a dreptului său de proprietate câtă vreme nu demonstrează existenţa lui. În acelaşi sens, aminteşte şi Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky contra Slovaciei. De altfel, aşa cum s-a reţinut şi în Hotărârea din 22 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, statul trebuie să păstreze un just echilibru între interesele colective ale societăţii şi interesele particulare, cerinţă care este îndeplinită în cauza de faţă.