Decizia CCR nr. 209/2014Paragraful 40

29. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 35 din Legea nr. 165/2013, Curtea constată că şi aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deoarece textele legale pretins neconstituţionale nu au incidenţă în soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepţia. Astfel, dispoziţiile art. 34 se referă la termenele în care vor fi soluţionate dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi cele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, iar art. 35 reglementează procedura şi termenele aplicabile în situaţia în care decizia emisă în condiţiile art. 33 şi 34 din lege este atacată de persoana îndreptăţită. Or, cauzele în care a fost invocată excepţia au ca obiect soluţionarea pe fond a notificărilor transmise entităţilor învestite de lege, formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, ceea ce înseamnă, pe de o parte, că au depăşit această etapă administrativă dar şi că, pe de altă parte, nu au atins încă etapa administrativă următoare, cea desfăşurată în faţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, devenită Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Prin urmare, dispoziţiile art. 34 şi ale art. 35 - criticate - nu sunt aplicabile în cauză.