Decizia CCR nr. 164/2014Paragraful 27

În ceea ce priveşte constituţionalitatea prevederilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală din 1968, Curtea Constituţională s-a pronunţat, prin raportare la aceleaşi critici de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 654 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 15 noiembrie 2006, şi Decizia nr. 165 din 28 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 4 aprilie 2006, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen, sub aspectul legalităţii, al rezoluţiei sau al ordonanţei procurorului atacate. Ca urmare, Curtea a statuat că este firesc ca, în vederea soluţionării plângerii, instanţa să verifice, pe baza lucrărilor şi a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanţei sau a rezoluţiei de netrimitere în judecată atacate, dacă soluţia a fost sau nu dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale.