Decizia ÎCCJ nr. 80/2022 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 18. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 19. Astfel, a arătat că litigiul este în curs de judecată în calea de atac a apelului formulat împotriva sentinței prin care instanța de fond a soluționat contestația împotriva deciziei de stabilire a drepturilor de pensie de urmaș. Potrivit prevederilor art. 153 și 155 din Legea nr. 263/2010, tribunalul soluționează în primă instanță contestațiile împotriva deciziilor de pensionare emise de casele teritoriale de pensii, iar împotriva hotărârii tribunalului se poate face numai apel la curtea de apel competentă, astfel încât Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... 20. Soluționarea apelului, având în vedere considerentele hotărârii primei instanțe și motivele căii de atac exercitate în cauză, depinde de modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006, respectiv de dezlegarea chestiunii de drept sesizate. ... 21. Problema de drept enunțată este nouă, iar aspectele ce fac obiectul sesizării sunt chestiuni de drept asupra cărora instanța supremă nu a statuat, așa cum rezultă din jurisprudența sa. ... 22. Cât privește condiția noutății, verificând jurisprudența în materie, nu se observă cristalizarea unei practici judiciare în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006, text de lege ce a fost introdus prin Legea nr. 215/2015. ... 23. În speță, se pune problema stabilirii înțelesului și aplicării prevederilor art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006, normă legală ce cuprinde o dispoziție de trimitere la Legea nr. 263/2010. ... 24. Potrivit art. 50 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), „(1) În cazul în care o normă este complementară altei norme, pentru evitarea repetării în text a acelei norme se va face trimitere la articolul, respectiv la actul normativ care o conține. (...) (3) Trimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la întregul său conținut ori numai la o subdiviziune, precizată ca atare (...)“. ... 25. Dispozițiile art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006, care reglementează pensia de serviciu a funcționarului public parlamentar, conțin în privința pensiei de urmaș o trimitere la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010. În consecință, potrivit regulilor de tehnică legislativă, elementul completator întregește norma juridică de bază care nu este aptă să funcționeze independent. Trimiterea la art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 fiind integrală, și nu doar în raport cu o subdiviziune a textelor, ar impune concluzia complinirii art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 cu toate aceste prevederi legale ce reglementează atât condițiile de acordare, cât și modalitatea de calcul al pensiei de urmaș. ... 26. Referitor la cel din urmă aspect, modalitatea de calcul al pensiei de urmaș, sunt incidente dispozițiile art. 89 din Legea nr. 263/2010. ... 27. Articolul 73^1 alin. (2) din Legea nr. 7/2006 stabilește pentru funcționarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani dreptul la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar alin. (3) -(9) ale aceluiași articol reglementează pensia de serviciu a funcționarului public parlamentar, instituind condițiile de acordare și modalitatea de determinare a cuantumului pensiei. ... 28. În cadrul sistemului unitar de pensii publice, pensia în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat se stabilește pe baza punctajului mediu anual [cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie - art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010]. În consecință, prin aplicarea procentului legal asupra punctajului mediu anual al susținătorului decedat [art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010] se determină valoarea pensiei de urmaș, care este echivalentă cu valoarea matematică procentuală din pensia în plată a antecesorului. Această premisă nu se aplică în cazul pensiei de serviciu reglementate de art. 73^1 din Legea nr. 7/2006, al cărei cuantum se determină prin aplicarea procentului de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării a funcționarului parlamentar. Prin aplicarea procentului legal asupra punctajului mediu anual al susținătorului decedat [art. 89 alin. (2) din Legea nr. 263/2010], pensia de urmaș a funcționarului parlamentar nu se mai raportează la aceeași bază de calcul, valoarea acesteia calculată exclusiv cu referire la pensia de asigurări sociale fiind inferioară matematic procentului determinat prin trimitere la pensia aflată în plată sau la care ar fi fost îndreptățit funcționarul parlamentar decedat. ... 29. Având în vedere diferențele majore dintre condițiile de acordare și modalitatea de calcul al cuantumului pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 7/2006, respectiv de Legea nr. 263/2010, este necesar a se stabili dacă dispoziția de trimitere din cuprinsul art. 73^1 alin. (13) din Legea nr. 7/2006 la prevederile art. 83-92 din Legea nr. 263/2010 se impune a fi interpretată ca vizând doar condițiile legale de fond pentru instituirea pensiei de urmaș sau vizează toate condițiile dreptului comun ale acestui tip de pensie, inclusiv modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de urmaș - procentual doar din punctajul mediu anual realizat de susținător, fără raportare la drepturile corespunzătoare pensiei de serviciu. ... 30. În consecință, s-a apreciat că, în speță, condițiile sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă sunt suficient de bine caracterizate și permit declararea ca admisibilă a sesizării. ... 31. S-a menționat că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție consultate la data formulării sesizării. ... ...