Decizia CCR nr. 3/2014Paragraful 64

În plus, statutul juridic privilegiat creat persoanelor care ocupă funcţiile alese exceptate de la dispoziţiile art. 147 din actualul Cod penal şi de la dispoziţiile art. 175 din noul Cod penal contravine şi prevederilor art. 11 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte." Astfel, ratificând sau aderând la convenţiile internaţionale menţionate în prealabil [n.r. Convenţia penală cu privire la corupţie, adoptată de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999, la Strasbourg, Convenţia privitoare la lupta împotriva corupţiei vizând funcţionarii Comunităţilor Europene sau funcţionarii statelor membre ale Uniunii Europene, adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 26 mai 1997, respectiv Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003], statul român şi-a asumat obligaţia de a respecta şi transpune întocmai prevederile internaţionale în dreptul său intern, şi anume obligaţia de a incrimina corupţia activă şi corupţia pasivă a persoanelor care se circumscriu categoriilor «agent public»/«membru al adunărilor publice naţionale»/ «funcţionar naţional»/«ofiţer public», noţiuni care au corespondenţă în dreptul penal român în noţiunile de «funcţionar public»/«funcţionar»."