Decizia CCR nr. 490/2013Paragraful 9

Cu toate că se poate accepta că impunerea unei amenzi contravenţionale poate constitui o ingerinţă legală asupra dreptului de proprietate generată de nevoia de ocrotire a ordinii de drept şi a societăţii democratice, scopul acesteia nu poate justifica o restrângere excesivă care să aducă atingere însăşi existenţei dreptului de proprietate. Mai mult, dispoziţiile legale criticate încalcă flagrant art. 44 alin. (8) din Constituţie, permiţând statului confiscarea averii dobândite de către o societate comercială în mod licit, în afara ilicitului contravenţional din domeniul concurenţei. Astfel, amenda prevăzută de art. 51 din Legea concurenţei, în măsura în care vizează cifra de afaceri aferentă întregii activităţi comerciale desfăşurate de către contravenient, iar nu cifra de afaceri aferentă activităţii comerciale desfăşurate pe piaţa relevantă a produselor ce au făcut obiectul activităţii contravenţionale, restrânge în mod excesiv dreptul de proprietate al persoanei sancţionate, reprezentând o veritabilă măsură confiscatorie pentru partea reprezentând amenda aplicată averii licit dobândite. Cuantumul amenzii ar trebui calculat prin raportare la piaţa produselor sau serviciilor ce fac obiectul comportamentului anticoncurenţial, şi nu prin raportare la toate pieţele în care contravenientul desfăşoară activităţi şi care nu au nicio legătură cu activitatea contravenţională. Cu titlu de exemplu, Instrucţiunile privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 stipulează că baza pentru stabilirea amenzilor este reprezentată de "valoarea vânzărilor de bunuri sau servicii care au legătură cu încălcarea".