Decizia CCR nr. 423/2013Paragraful 32

Referitor la actul de sesizare a instanţei de contencios constituţional, Curtea constată că dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 prevăd că "sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere [...]". În dezvoltarea acestei prevederi legale a fost adoptată Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 26/2010 privind actele de sesizare a Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 decembrie 2010. Or, în speţa de faţă, sesizarea Curţii s-a realizat prin Decizia civilă nr. 171/R/2013 din 17 ianuarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 3.649/117/2006 de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă. În aceste condiţii, Curtea reţine că, în practică, pot apărea şi situaţii particulare, respectiv atunci când instanţa a quo sesizează instanţa de contencios constituţional chiar prin hotărârea de soluţionare a cauzei deduse judecăţii sale. Pentru a analiza legalitatea sesizării sale, Curtea Constituţională observă că, odată cu modificările operate prin Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, legiuitorul a eliminat suspendarea de drept a cauzei pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate şi a introdus, corelativ, un nou motiv de revizuire a hotărârilor definitive.