Decizia CCR nr. 220/2013Paragraful 22

Din analiza motivelor de neconstituţionalitate formulate în susţinerea excepţiei, Curtea reţine că pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi a legii în ansamblul ei, faţă de prevederile art. 31 din Constituţie, referitoare la dreptul la informaţie, nu este argumentată prin veritabile critici de neconstituţionalitate. Dispoziţiile de lege supuse controlului sunt criticate, mai degrabă, prin prisma unor pretinse lacune de reglementare, autorul excepţiei susţinând că acestea nu oferă soluţii juridice pentru anumite ipoteze, lipsă ce, în opinia sa, atrage neconstituţionalitatea textului, dar şi a Legii nr. 544/2001, în ansamblul său. Totodată, Curtea observă, din cuprinsul notelor scrise depuse la dosar pentru susţinerea admiterii excepţiei, că prevederile legale atacate sunt considerate ca fiind insuficient de "clare şi explicite pentru a transpune în fapt prevederile art. 31 alin. (1) şi (2) din Constituţie", această deficienţă a textelor fiind însă reclamată prin raportare la interpretarea acestor texte legale de către instanţele judecătoreşti, cu prilejul soluţionării unor cauze şi al pronunţării unor soluţii nefavorabile autorului excepţiei.