Decizia CCR nr. 151/2013Paragraful 21

Deşi în motivarea scrisă a cererii autorul excepţiei a menţionat ca obiect al acesteia prevederile Legii nr. 8/2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2011, în încheierea de sesizare, instanţa a reţinut, în mod corect, ca obiect al excepţiei, ordonanţa menţionată. Curtea Constituţională reţine, în confirmarea acestei soluţii, că, în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, a statuat că ordonanţele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituţie, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare şi devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din raţiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă şi elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern.