Decizia CCR nr. 146/2013Paragraful 23

Curtea a statuat că mănăstirile înzestrate de către stat cu astfel de terenuri dobândeau, potrivit legii, "folosinţă deplină şi perpetuă", precum şi dreptul de a culege fructele, dar aceste bunuri cu care au fost înzestrate unele mănăstiri ortodoxe astfel cum sunt nominalizate expres în anexa la Decretul-lege nr. 47/1938 (care a modificat Legea nr. 61/1937), intitulată "Tabloul mănăstirilor înzestrate şi al suprafeţelor de pădure atribuite fiecăreia", au fost atribuite în proprietate acestora, întrucât numai dreptul de proprietate este perpetuu, nu şi folosinţa.