Decizia CCR nr. 29/2013Paragraful 12

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, autorul excepţiei arată că nu rezultă din acestea obligaţia inspectorului de integritate de a informa persoana în cauză asupra cuantumului şi modului în care au fost constatate diferenţele semnificative între avere şi veniturile realizate la care acesta se referă. De aceea, autorul excepţiei susţine că este privat de dreptul de a formula un punct de vedere argumentat. Arată că se încalcă şi art. 31 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind dreptul la informaţie ca urmare a neinformării corecte asupra cuantumului şi modului de stabilire a existenţei diferenţelor semnificative, în contradicţie cu textul constituţional privind "informarea corectă" asupra "unor probleme de interes personal". Susţine că se creează astfel premisele înaintării unor rapoarte de evaluare netemeinice, care încarcă în mod inutil rolul instanţelor şi vatămă persoana vizată, care este forţată să participe la un proces civil în care trebuie să argumenteze ceea ce prevederea legală criticată i-a restricţionat în faza de evaluare efectuată de Agenţia Naţională de Integritate. Arată că scopul textului de lege criticat s-a dorit a fi de garantare a dreptului la o informare corectă, însă, din cauza limitării pe care o introduce prin acceptarea unei informări formale, îl face incompatibil cu prevederile constituţionale ale art. 31 alin. (1) şi (2) .