Decizia CCR nr. 16/2013Paragraful 18

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii civile. Astfel, arată că, potrivit art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă puteau fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termenul de prescripţie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. Acest text a fost modificat prin art. I pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010, în sensul că indemnizaţiile pot fi solicitate în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite. Având în vedere principiul consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, noul termen de prescripţie de 90 de zile îşi găseşte aplicabilitate numai cu privire la indemnizaţiile datorate pentru incapacitate temporară de muncă ivită după data apariţiei Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010. Ca atare, cum acest act normativ nu are putere retroactivă, este firesc ca indemnizaţiile născute pentru incapacităţile temporare de muncă ivite anterior datei de 26 aprilie 2010, data publicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010, să poată fi solicitate în termenul de prescripţie de 3 ani, prevăzut de actul normativ în vigoare la data naşterii dreptului.