Decizia CCR nr. 17/2013Paragraful 26

Totodată, apreciază că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisă cu încălcarea art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât nu au existat situaţii urgente a căror reglementare să nu poată fi amânată. Astfel, Guvernul nu a îndepărtat prin dispoziţiile ordonanţei de urgenţă criticate aspectele privind încălcarea dreptului de proprietate şi retroactivitate constatate de instanţele de judecată în analiza Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ci, din contră, au fost instituite dispoziţii identice acestei hotărâri a Guvernului. În acest context, autorii consideră că este posibil ca Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 să răspundă unor criterii de "oportunitate, raţiune şi utilitate", însă, în niciun caz, nu se justifică urgenţa adoptării acestui act normativ, dat fiind că justificarea din preambulul acestei ordonanţe nu are baze solide, nefiind îndeplinite exigenţele impuse de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Actul normativ criticat aduce atingere şi normei constituţionale prevăzute de art. 115 alin. (6) , întrucât afectează drepturi fundamentale ale persoanei. În acest sens, arată că drepturile patrimoniale obţinute pe cale judecătorească au fost afectate prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011.