DECIZIE 1092/2012Paragraful 29

Potrivit art. 61 din Constituţie, Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, adoptă măsurile de politică penală în acord cu atingerea interesului legitim urmărit. Astfel, potrivit art. 10 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală, printre cauzele care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale regăsim intervenţia prescripţiei simple, guvernată de termenele prevăzute la art. 122 din Codul penal, ori speciale, guvernată de art. 124 din Codul penal. Prescripţia răspunderii penale, în general, înseamnă stingerea răspunderii penale prin trecerea unui anumit interval de timp prevăzut de lege. Termenul de prescripţie începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii şi trebuie să curgă neîntrerupt. În ce priveşte prescripţia specială, este de observat că într-o cauză penală pot interveni mai multe întreruperi ale termenului de prescripţie, fapt care determină curgerea unui nou termen, tragerea la răspundere penală prelungindu-se mult timp. Dacă anterior noilor prevederi criticate termenul de prescripţie specială era compus din termenul general prevăzut la art. 122 din Codul penal plus încă jumătate, în prezent legiuitorul l-a majorat cu încă o dată. Prin urmare, modificarea acestui termen nu este de natură a contraveni în vreun fel dispoziţiilor constituţionale invocate.