Decizia ÎCCJ nr. 11/2022 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, față de dispozițiile legale în materie, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării. În temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, parchetul a solicitat pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: „Fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal.“ În concluziile formulate parchetul a apreciat că în doctrina de specialitate au fost delimitate infracțiunile cu conținut alternativ de cele cu conținuturi alternative ca urmare a efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multora dintre variantele alternative de comitere a acestora (reținerea unei unități infracționale, respectiv o pluralitate de infracțiuni). Astfel, s-a precizat că infracțiunile cu conținut alternativ sunt definite ca fiind acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale, iar infracțiunile cu conținuturi alternative sunt acele infracțiuni în cazul cărora legiuitorul grupează sub aceeași denumire două sau mai multe infracțiuni de sine stătătoare. Parchetul a arătat că existența unei pluralități de infracțiuni a pornit de la premisa că art. 336 din Codul penal cuprinde două fapte distincte întrucât există diferențe între acestea raportat la momentul la care se consideră comisă infracțiunea - al recoltării probelor biologice în cazul alin. (1) , respectiv al conducerii efective în cazul alin. (2) , însă această diferență nu mai există în momentul de față, având în vedere că, prin Decizia nr. 732/2014, Curtea Constituțională a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. De altfel, această diferență justifica la momentul respectiv și reglementarea celor două acțiuni interzise în cadrul unor alineate diferite, cu toate că legiuitorul a optat pentru instituirea unui tratament sancționator identic pentru acestea. De asemenea, în susținerea aceleiași opinii s-a arătat că între aceste fapte există diferențe și cu privire la nivelul tipului de substanțe nocive ingerate de către subiectul pasiv. În susținerea opiniei contrare, respectiv în sensul existenței unei singure infracțiuni, parchetul arată că, deși substanțele nocive ingerate sunt diferite, rezultatul final al utilizării acestora este același, al apariției unei stări de pericol ca urmare a alterării capacității de a conduce, fiind astfel lezată aceeași valoare socială ocrotită, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice. De asemenea, parchetul a precizat că în cazul unei persoane care a condus un vehicul atât sub influența alcoolului, cât și a altor substanțe psihoactive, chiar în situația în care comportamentul său este în mod vizibil modificat, în majoritatea cazurilor nu se pot deosebi, în mod științific, manifestările create de intoxicația cu alcool de cele legate de celelalte substanțe și nici de cele create de combinația dintre acestea. Mai mult, parchetul a arătat că regimul sancționator pentru acțiunile prevăzute de alin. (1) și (2) ale art. 336 din Codul penal este același, astfel încât este evident că legiuitorul a apreciat că pericolul social generic al acestora este similar. Prin urmare, parchetul a precizat că în cazul art. 336 din Codul penal este același element material, atât la varianta tip, cât și la varianta asimilată, iar ceea ce diferă este condiția specială atașată elementului material: îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv autorul se află sub influența unor substanțe psihoactive. În concluzie, parchetul a opinat că dacă se comit acte specifice ambelor variante, se va reține o singură infracțiune, cu referire la ambele variante, aspect care va fi avut în vedere la individualizarea pedepsei. S-a mai menționat și că în legislația națională mai este incriminată o infracțiune foarte asemănătoare, respectiv conducerea unei nave de către o persoană care a consumat alcool sau substanțe psihoactive, caz în care acțiunile interzise au fost cuprinse în cadrul aceluiași text de lege, fiind astfel evident că aceasta a fost reglementată ca o infracțiune cu conținut alternativ. ...