DECIZIE 1022/2012Paragraful 19

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. a) , b) şi c) din Codul de procedură penală contravin principiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi folosirea căilor de atac, deoarece conţin limitări care aduc atingere dreptului în însăşi substanţa lui. Consideră că libertatea legiuitorului de a stabili condiţiile de exercitare a căilor de atac şi procedura de judecată nu este una absolută, limitele libertăţii de reglementare fiind determinate şi în aceste cazuri de obligativitatea respectării normelor şi principiilor privind drepturile şi libertăţile fundamentale şi a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte. În reglementarea exercitării dreptului de acces la justiţie, legiuitorul are posibilitatea să impună anumite condiţii de formă, ţinând de natura şi de exigenţele administrării justiţiei, fără însă ca aceste condiţionări să aducă atingere substanţei dreptului sau să îl lipsească de efectivitate. Totodată, autoarea excepţiei Elena-Viorica Roşca (fostă Bocan, fostă Nelega) susţine că dispoziţiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, întrucât soluţia pronunţată de judecător, în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedură penală, în procedura plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată nu este supusă niciunei căi de atac.