Decizia ÎCCJ nr. 10/2022 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 59. În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra conformității cu Constituția a prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, prin Decizia nr. 1.244 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 5 noiembrie 2009. ... 60. Respingând excepția de neconstituționalitate invocată, instanța de contencios constituțional a reținut că „(...) prin Decizia nr. 5 din 23 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 17 iunie 1993, instanța de contencios constituțional a realizat controlul de constituționalitate al prevederilor art. 35 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, prin raportare la dispozițiile art. 41 alin. (3) , în prezent art. 44 alin. (3) din Constituție. După republicarea Legii nr. 18/1991, art. 35 alin. (3) a devenit art. 36 alin. (3) , însă conținutul acestui text de lege nu a fost modificat. Totodată, se observă că Legea nr. 18/1991, în varianta inițială, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991, anterior Constituției din 1991 a cărei publicare a avut loc în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991. În aceste condiții, soluția și considerentele din decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții. Astfel, în decizia menționată, Curtea a reținut că, prin dispozițiile legale mai sus citate, anterioare Constituției, s-a constituit un drept de proprietate asupra terenurilor la care se referă textul de lege, respectiv în favoarea proprietarilor locuințelor. (...) Totodată, trebuie avut în vedere că sub imperiul art. 30 din Legea nr. 58/1974, în cazul înstrăinării construcțiilor, cel care înstrăina pierdea și dreptul de proprietate asupra terenului, chiar dacă dreptul ca atare nu trecea asupra cumpărătorului construcției, acesta dobândind doar un drept real de folosință. Legea nr. 18/1991 nu a făcut altceva decât să înlăture situația nefirească ca proprietarul locuinței, care de cele mai multe ori o achiziționa și în vederea terenului, plătind în cazul vânzării-cumpărării și un preț ce reflecta, de regulă, existența acestuia, să fie doar titularul unui drept real de folosință și de aceea legea a constituit asupra acestui teren un drept de proprietate. Pe de altă parte, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 57 din Constituție, potrivit cărora cetățenii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință. Repunerea în discuție a unor drepturi subiective care s-au constituit legal la un moment dat nu poate duce decât la destabilizarea raporturilor juridice.“ ... ...