Decizia CCR nr. 950/2012Paragraful 21

Prin aceeaşi decizie, Curtea a arătat totodată că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislaţiei naţionale revine instanţei de judecată şi că aceasta este o chestiune de aplicare a legii, şi nu de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a constatat că, în raporturile dintre legislaţia Uniunii Europene şi cea naţională (cu excepţia Constituţiei), se poate vorbi numai despre prioritate de aplicare a celei dintâi faţă de cealaltă, chestiune ce intră în competenţa instanţelor judecătoreşti. Mai mult, Curtea a reţinut că, în cazul în care s-ar accepta punctul de vedere contrar, în sensul că instanţa constituţională poate stabili constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea unui text de lege raportat la prevederile unui act european, ar încălca, în mod evident, competenţele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, din moment ce aceasta are competenţa să interpreteze tratatele (art. 267 din tratat). În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate ridicată urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.