Decizia CCR nr. 864/2012Paragraful 12

Astfel cum rezultă şi din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2012, exista o situaţie extraordinară, cu vădit caracter anormal şi excesiv, constând în aceea că Monitorul Oficial al României era organizat şi funcţiona numai în subordinea Camerei Deputaţilor - şi nu sub autoritatea Parlamentului - ipoteză legislativă care nu este impusă de nicio dispoziţie constituţională. Urgenţa reglementării rezidă în necesitatea punerii de acord a realităţii cu o situaţie obiectivă, anume aceea că Guvernul emite cel mai mare număr de acte cu caracter normativ, ceea ce a impus şi trecerea Regiei Autonome "Monitorul Oficial" sub autoritatea acestuia. Totodată, se poate observa că modificările şi completările aduse Legii nr. 202/1998 prin ordonanţa de urgenţă criticată au fost generate de necesitatea racordării de urgenţă a legislaţiei la realitate - aspect care s-a constituit într-o situaţie extraordinară - a cărei reglementare nu mai putea fi ignorată de Guvern şi nici amânată până la adoptarea unei legi pe calea unei proceduri obişnuite. Constituindu-se în existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa actualului Guvern, aceste disfuncţionalităţi nu mai puteau fi perpetuate, motiv pentru care s-a impus adoptarea unei soluţii legislative imediate, de natură să evite grave atingeri aduse interesului public.