Decizia CCR nr. 709/2012Paragraful 17

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, stipulând diminuarea cu 25% a drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, încalcă dreptul de proprietate asupra salariului cuvenit pentru munca prestată, ce reprezintă un "bun" conform dispoziţiilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fără a exista vreuna din cauzele prevăzute de art. 53 din Constituţie şi fără caracter temporar, deoarece art. 1 din Legea nr. 285/2010 preia sine die diminuarea salarială dispusă prin Legea nr. 118/2010, precum şi fără acordarea unor despăgubiri proporţionale. Consideră, astfel, că dispoziţiile de lege criticate încalcă şi prevederile referitoare la protecţia proprietăţii ale art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 1 din primul Protocolul adiţional la Convenţie, invocând, în acest sens, hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 26 noiembrie 2002, 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005 şi 23 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Buchen împotriva Cehiei, Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei şi Cazacu împotriva Moldovei.