Decizia CCR nr. 658/2012Paragraful 33

Statele nu sunt obligate însă să stabilească un anumit număr al căilor de atac, cu excepţia celui de-al doilea grad de jurisdicţie în materie penală, cerut de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, însă nu există obligativitatea extinderii acestui din urmă principiu şi în materie civilă. Dacă, totuşi, o fac, statele au obligaţia, în temeiul art. 6 din Convenţie, de a asigura respectarea exigenţelor unui proces echitabil în căile de atac astfel create. În concluzie, art. 6 paragraful 1 nu garantează dreptul la apel, însă dacă este reglementat în legislaţia naţională, statul are obligaţia de a asigura accesul părţilor la acest grad de jurisdicţie. În acest sens este jurisprudenţa Curţii Europeane a Drepturilor Omului (a se vedea Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Marii Britanii, paragraful 59, şi Hotărârea din 17 ianuarie 1970, pronunţată în Cauza Delcourt împotriva Belgiei, paragraful 25). Dreptul de acces la o instanţă şi asigurarea unui proces echitabil acoperă, aşadar, şi dreptul de a introduce apel sau recurs, în măsura în care astfel de căi de atac sunt reglementate.