Decizia CCR nr. 153/2026Punctul 100

100. Raportat la considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție privitoare la etapizarea creșterii vârstei de pensionare de la 47 de ani și 8 luni, cât era aceasta la momentul adoptării legii criticate, așadar în anul 2025, până la 65 de ani, se arată că forma legii criticate reprezintă o atenuare a soluției propuse prin legea ce a făcut obiectul controlului de constituționalitate în cadrul Deciziei nr. 479 din 20 octombrie 2025. Astfel, prin art. V alin. (5) din legea criticată tranziția la noua vârstă de pensionare se realizează pe durata a mai mult de 16 ani, asigurând aplicarea principiului securității juridice printr-o perioadă suficient de îndelungată în care normele se vor modifica treptat. Faptul că această tranziție presupune utilizarea unei vârste minime pentru pensionare de 49 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026, iar nu de 48 de ani, ce ar fi fost rezultatul aplicării legislației în vigoare, nu constituie o modificare radicală sau o schimbare a logicii etapizării de natură să afecteze în mod fundamental așteptările legitime ale persoanelor vizate. Dimpotrivă, analizată în ansamblul său, iar nu doar cu privire la primul pas al etapizării, reglementarea propusă oferă condiții chiar mai favorabile decât cele propuse prin proiectul de lege asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea în luna septembrie 2025. Același lucru se întâmplă și în cazul etapizării scăderii perioadei de echivalare a vechimii în altă profesie juridică cu vechimea în magistratură, realizată prin art. V alin. (3) . ...