Decizia CCR nr. 93/2026Punctul 32

32. Cât privește invocarea art. 25 alin. (1) , a art. 30 alin. (1) și a art. 41 alin. (1) din Constituție, se apreciază că autorii sesizării nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci reproșează anumite aspecte de neclaritate și de omisiune legislativă, fără a formula o motivare în sensul relevării relației de contrarietate dintre prevederi punctuale ale legii examinate și normele constituționale pretins încălcate. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) și ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum și jurisprudența în materie a Curții Constituționale (deciziile nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, nr. 785 din 16 iunie 2011, nr. 609 din 28 septembrie 2017, nr. 824 din 12 decembrie 2019 și nr. 191 din 28 mai 2020), se apreciază că sesizarea este inadmisibilă prin raportare la textele constituționale anterior menționate. ...