Decizia CCR nr. 454/2012Paragraful 14

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că Administraţia Naţională "Apele Române" aprobă limite referitoare la timp, lucrări şi încărcare cu poluanţi şi, în acelaşi timp, fiind o instituţie care se autofinanţează, stabileşte şi penalităţi pentru încălcarea acestor limite, pe care ea însăşi le fixează. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate "nu ţin cont de logica dreptului comunitar, ilustrată de hotărârile Curţii Europene de Justiţie din 20 martie 1985, pronunţată în Cauza Italia împotriva Comisiei (British Telecom), şi din 19 martie 1991, pronunţată în Cauza Franţa împotriva Comisiei", în sensul că "statul nu poate fi în acelaşi timp jucător şi arbitru", "fiind necesară disocierea între funcţia de reglementare şi funcţia de gestiune a serviciilor de ape". Autorul excepţiei susţine că obligarea sa la plata de penalităţi conduce la diminuarea fondurilor sale de investiţii, ceea ce se reflectă atât în costurile serviciilor de apă suportate de cetăţean, cât şi în dificultăţi în realizarea unor obiective precum limitarea poluării receptorilor naturali.