Decizia CCR nr. 328/2012Paragraful 11

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 278^1 alin. 7, 8 şi 11 din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, întrucât judecătorul verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată doar pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a înscrisurilor noi prezentate, petentul neputând solicita alte probe necesare unei juste soluţionări a cauzei. Astfel, judecătorul pronunţă o soluţie sau alta fără a cerceta pe fond plângerea persoanei vătămate, iar hotărârea are putere de lucru judecat şi îl scuteşte pe făptuitor de a mai răspunde pentru faptele sale. Consideră că atingerea adusă dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare este cu atât mai evidentă în situaţia reglementată de dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, potrivit cărora judecătorul admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în condiţiile în care persoana vătămată nu are posibilitatea de a aduce noi probe în susţinerea plângerii sale, dat fiind faptul că "probele existente la dosar sunt suficiente". Or, persoana vătămată reclamă tocmai insuficienţa, dintr-un motiv sau altul, a probelor administrate în faza de urmărire penală.