Decizia CCR nr. 23/2026Punctul 13

13. Or, controlul de constituționalitate presupune examinarea conformității prevederilor legale criticate cu normele și principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidențierea unui raport de contrarietate dintre acestea. Acest control nu are ca obiect interpretarea, aplicarea, modificarea sau completarea textelor legale, aspect ce excedează atribuțiilor Curții Constituționale, care nu este competentă să se pronunțe asupra modului de aplicare sau interpretare a legii, ci doar asupra conformității normelor juridice cu Constituția. Ilustrativă în acest sens este Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, paragraful 49, prin care Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, reținând că nu a fost formulată o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci sau evidențiat, în realitate, aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice. Astfel, orice nemulțumire privind modul de aplicare sau interpretare a normei trebuie soluționată pe calea instanțelor de judecată, iar nu prin intermediul controlului de constituționalitate. ...