Decizia ÎCCJ nr. 15/2021 (RIL)Punctul V

ÎCCJ · recurs în interesul legii · 28.06.2021 · dosar 1.127/1/2021
Punctul V
V. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 45. Procurorul general, expunând opiniile jurisprudențiale identificate, a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 25 alin. (1) și art. 38 alin. (3) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul sporurilor prevăzute de art. 4 și 5 din capitolul VIII secțiunea I din anexa nr. V - Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională - din aceeași lege nu poate să depășească limita prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportată la ordonatorul de credite care stabilește drepturile salariale ale beneficiarului (ordonator secundar sau terțiar de credite). ... 46. În susținerea acestei opinii, invocând dispozițiile legale supuse interpretării și jurisprudența Curții Constituționale, procurorul general a arătat că principiile nediscriminării și egalității, consacrate de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, vizează acordarea aceluiași salariu de bază pentru aceeași activitate și aceeași vechime în muncă și în funcție, fără raportare la sporuri sau alte drepturi de natură salarială. Sporurile se stabilesc în cuantum diferit de la un ordonator de credite la altul, în funcție de criteriul stabilit de art. 25 alin. (1) din lege. ... 47. În ceea ce privește aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, principiile desprinse din această decizie rămân de actualitate și în materia salarizării în baza Legii-cadru nr. 153/2017, dar numai cu privire la stabilirea elementelor ce compun salariul de bază, pentru că numai cu privire la acesta este instituit principiul egalității și al nediscriminării. În ceea ce privește sporurile, în actuala reglementare acestea nu mai pot fi uniforme la nivelul personalului din toate instituțiile și autoritățile ce formează familia ocupațională „Justiție“ pentru că legea le condiționează sub dublu aspect: al cuantumului concret, fiind reglementată doar valoarea maximă a acestora, și al plafonării la nivelul fiecărui ordonator de credite, conform art. 25 din lege. ... 48. Conform art. 44 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 304/2004), „Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite“. ... 49. Calitatea de ordonator principal de credite este deținută în continuare de Ministerul Justiției, întrucât dispozițiile art. 136 din Legea nr. 304/2004 conform cărora, începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost abrogate prin art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017). ... 50. În esență, problema de drept din recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia constă în lămurirea modului în care se raportează procentul de 30% la care trebuie limitate sporurile, și anume, la suma salariilor de bază de la nivelul ordonatorului principal de credite sau la suma acestor salarii de la nivelul ordonatorilor secundari/terțiari de credite din cadrul instanțelor judecătorești. ... 51. În baza celor decise de instanța supremă (prin Decizia nr. 60 din 9 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 26 februarie 2020, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016), se poate afirma cu justificat temei că Ministerul Justiției nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică pentru care este ordonator principal de credite, având ca obiect plata unor drepturi de natură salarială. ... 52. Ca atare, stabilirea cuantumului concret al sporurilor de care beneficiază angajații instanțelor judecătorești, cu respectarea plafonului instituit de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este atribuția exclusivă a curților de apel și a tribunalelor, în calitate de ordonatori secundari/terțiari de credite. ... 53. Faptul că ordonatorii secundari/terțiari de credite din familia ocupațională „Justiție“ sunt singurii care au calitate procesuală pasivă în litigiile de natură salarială le permite acestora să țină o evidență exactă a drepturilor câștigate, astfel încât la întocmirea proiectelor de buget să nu depășească limita de 30% din suma salariilor de bază, limită prevăzută de dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 54. Din coroborarea prevederilor art. 24 și 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu dispozițiile art. 4 și 5 din capitolul VIII secțiunea I din anexa nr. V la același act normativ nu rezultă că suma sporurilor cuvenite trebuie să fie de 45% (spor de 15% pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase, spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% și spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare), pentru că ele nu au fost prevăzute în procent fix din salariul de bază, cuantumul acestora urmând a fi determinat prin aplicarea unei duble condiționări: încadrarea fiecărui spor în limitele maxime prevăzute în art. 4 și 5 din capitolul VIII secțiunea I din anexa nr. V (până la 25%, până la 15%, până la 5%) și interdicția depășirii cumulate a pragului prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 55. O interpretare contrară ar lipsi de efecte prevederile acestui ultim text de lege, potrivit căruia sporurile nu pot depăși cumulat 30% din suma indemnizațiilor de încadrare aferentă ordonatorului de credite cu care beneficiarul se află în raport de serviciu/muncă. ... ...
Sursa oficială ↗