Decizia CCR nr. 726/2025Punctul 15

15. Astfel, având în vedere criticile formulate, în sensul că instanța autoare a excepției de neconstituționalitate este nemulțumită de imposibilitatea procurorului de a introduce în cauză, din oficiu, partea responsabilă civilmente, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, dispozițiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, care la data sesizării aveau următorul conținut: „Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) .“ Prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) “ din cuprinsul dispozițiilor art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost modificat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023, având în prezent următorul conținut: „Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.“ Însă, având în vedere cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va examina dispozițiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023. ...