Decizia ÎCCJ nr. 31/2021 (HP)Punctul IV

IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 34. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 35. În acest sens s-a arătat că primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât chestiunea de drept a fost invocată în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea unei cauze aflate în recurs. ... 36. Condiția referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept a cărei lămurire determină soluționarea pe fond a cauzei este, de asemenea, îndeplinită, deoarece completul care a formulat sesizarea urmează să răspundă la critici de nelegalitate ce vizează problema de drept invocată. ... 37. Referitor la cerința noutății chestiunii de drept, s-a arătat că se impun o serie de precizări. Astfel, s-a subliniat că Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în mod constant că, pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată sau, dimpotrivă, într-o practică judiciară neunitară, caracterul de noutate se pierde. ... 38. Cu toate acestea, criteriul vechimii actului normativ a cărui interpretare se solicită nu trebuie absolutizat, ci trebuie avut în vedere dacă chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor. ... 39. Astfel cum rezultă din analiza jurisprudenței în materie, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu există încă o practică judiciară consolidată, fiind pronunțată o singură hotărâre, respectiv Decizia nr. 2.291 din 3 iunie 2020 a Secției de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. 2.269/2/2018. ... 40. În schimb, la nivelul Curții de Apel București există practică judiciară majoritară contrară soluției date de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce poate conduce la apariția unei jurisprudențe neunitare, având în vedere că s-au înregistrat pe rolul instanțelor cauze cu un obiect similar. ... 41. În consecință, condiția noutății chestiunii de drept trebuie examinată în raport cu scopul mecanismului hotărârii prealabile, anume acela de a preîntâmpina apariția practicii neunitare, spre deosebire de mecanismul recursului în interesul legii, care se declanșează atunci când problema de drept a fost soluționată în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive. ... 42. Este adevărat că prevederile legale supuse interpretării s-au regăsit și la art. 22 alin. (1) și (2) din cadrul secțiunii a 6-a cap. VIII din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010). Cu toate acestea, așa cum rezultă din examenul jurisprudențial efectuat, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită nu și-a pierdut caracterul de noutate, fiind susceptibilă să conducă la interpretări divergente, având drept consecință crearea unor discrepanțe în salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel că scopul preîntâmpinării unei practici neunitare încă poate fi atins. ... ...