Decizia CCR nr. 624/2025Punctul 26

26. Analizând dispozițiile art. 713 alin. (2) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 310/2018, Curtea a reținut că argumentele pe baza cărora instanța constituțională și-a fundamentat în prealabil soluția de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate sunt aplicabile mutatis mutandis și cu privire la noua soluție legislativă. Astfel, existența unei căi procesuale pentru desființarea titlului executoriu care nu este o hotărâre judecătorească, prevăzută fie de legea specială, fie de dreptul comun, în cadrul căreia partea interesată poate formula apărări prin invocarea unor motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, constituie rațiunea rezonabilă și suficientă pentru a înlătura posibilitatea reiterării acelorași apărări în calea de atac a contestației la executare, care ar avea drept consecință, pe de o parte, nesocotirea principiului autorității de lucru judecat și, pe de altă parte, tergiversarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. O atare reglementare este în acord cu prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la accesul liber la justiție și cu scopul pentru care a fost reglementată calea de atac a contestației la executare, respectiv acela de a înlătura neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau de a explicita titlul executoriu ce urmează să fie valorificat, în temeiul art. 712 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 702 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018). ...