Decizia ÎCCJ nr. 63/2020 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 64. Din verificările efectuate rezultă că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat, în repetate rânduri, asupra constituționalității dispozițiilor art. 28 alin. (1) și ale art. 60 din Legea nr. 223/2015. ... 65. Astfel, respingând excepțiile de constituționalitate invocate, Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia nr. 852 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 27 martie 2020, următoarele: 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispozițiile art. 28 alin. (1) și (10) din Legea nr. 223/2015, întrucât, prin exercitarea dreptului de a opta pentru perioada de activitate în care au realizat soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază în raport cu media cărora se stabilește baza de calcul al pensiei, le-a rezultat un cuantum al pensiei mai mic decât cel obținut de alți militari având aceleași funcții și grade. ... 23. Analizând aceste dispoziții de lege, Curtea, prin Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, paragrafele 15 și 16, a reținut că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie pentru militari/polițiști/funcționari publici cu statut special o normă de favoare în raport cu alte categorii de pensionari în ceea ce privește stabilirea pensiei, anume aceea de a-și putea alege perioada de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în raport cu care se calculează media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, medie ce reprezintă baza de calcul al pensiei. Potrivit textului de lege criticat, dreptul de opțiune se poate exercita o singură dată. Având în vedere că dreptul de opțiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei are la bază o normă de favoare, Curtea a considerat că legiuitorul este liber să stabilească condițiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, așa cum este și cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. ... 24. În prezenta cauză, Curtea observă că pretinsa discriminare și încălcarea dreptului de proprietate, invocate de autorii excepției, nu vizează aspecte intrinseci dispozițiilor de lege criticate, ci sunt rezultatul unor alegeri mai puțin favorabile, ce decurg din lipsa de cunoaștere a legii, despre care aceștia afirmă că nu este clară. Or, Curtea constată că normele de lege pe care autorii excepției arată că nu le cunosc sunt, în realitate, actele normative referitoare la salarizare ce le-au fost aplicabile în timpul desfășurării activității profesionale, dar acestea nu constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel că instanța de contencios constituțional nu le poate analiza. ... ... 66. De asemenea, prin Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, Curtea a reținut că: 91. (...) dispozițiile art. 28 alin. (2) -(3) din Legea nr. 223/2015, criticate de autorii excepției, nu sunt decât reflectarea regimului distinct al pensiei reglementate de art. 19 din Legea nr. 223/2015, în ceea ce privește baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei. În plus, Curtea constată că data la care se face actualizarea bazei de calcul al pensiei este aceeași pentru pensiile reglementate, cu titlu general, în art. 16 și pentru cele reglementate în art. 19 din Legea nr. 223/2015, respectiv cea a deschiderii dreptului la pensie. Faptul că funcția și gradul profesional, prin raportare la care se face actualizarea, sunt cele deținute la data trecerii în rezervă/încetării raportului de serviciu este o măsură obiectivă și rezonabilă, iar nu discriminatorie. ... 92. În continuare, Curtea observă că autorii pretind că expresiile actualizate și actualizarea din conținutul art. 28 alin. (1) -(3) din Legea nr. 223/2015 încalcă exigențele de claritate a legii impuse de dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție. Curtea reține că absența unei definiții nu reprezintă, în mod necesar, un impediment pentru destinatarii legii de a-și adapta conduita la prescripțiile acesteia. Într-adevăr, așa cum a subliniat Curtea Constituțională, urmând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. Ca atare, soluționarea pretinsei neclarități a expresiilor indicate de către autori reprezintă un atribut al puterii judecătorești, astfel încât critica formulată din perspectiva art. 1 alin. (3) din Constituție nu poate fi primită. ... ... 67. Prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, s-a reținut că: 117. Evident, ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor, pot rezulta diferențe între, pe de o parte, cuantumul pensiei aflate în plată și, pe de altă parte, cuantumul pensiei astfel recalculate, dar aceste diferențe sunt inerente procesului de reintroducere a pensiilor de serviciu. Acestea sunt generate de modalitatea diferită de calcul al unei pensii de serviciu și al unei pensii contributive, care reflectă deosebirea de natură dintre cele două tipuri de pensii. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 se determină ca procent dintr-o sumă - 65% din baza de calcul, în vreme ce cuantumul pensiilor contributive se determină într-un mod fundamental diferit, mai exact potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv «Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie». În vreme ce, în cazul pensiilor contributive, noțiunea de punctaj mediu anual exprimă ideea că pensia va avea un cuantum care va reflecta nivelul stagiilor de cotizare, care este de minimum 30 ani, cuantumul pensiilor de serviciu va reflecta, într-o măsură mult mai mare, nivelul veniturilor pe care beneficiarul acesteia le are la data pensionării. ... 118. Prin urmare, eventualele diferențe negative apărute ca urmare a recalculării nu reprezintă o consecință a unor norme presupus arbitrare, ci sunt consecințe inevitabile ale implementării deciziei legiuitorului de a reinstitui pensiile de serviciu pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, soluție care, așa cum s-a menționat anterior, este legitimă și constituțională. ... ... 68. Totodată, prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, instanța de contencios constituțional a reținut că: „26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziții de lege, pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reține că această reglementare este în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, paragraful 35, precitată). Astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu, în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, a fost instituită, în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității și egalității de tratament între asigurații sistemului de pensii, dar și pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat. De asemenea, Curtea precizează că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câștigat. În aceste condiții, Curtea constată că eliminarea regulii actualizării pensiilor militare de stat nu poate fi privită ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce aceasta vizează în mod nediferențiat toate persoanele beneficiare ale acestor pensii.“ ... ...