Decizia CCR nr. 555/2025Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece conduc la încălcarea principiului statului de drept prin discriminarea sub aspectul scăderii salariului unei întregi categorii de bugetari - specialiștii IT, deși scopul Legii-cadru nr. 153/2017 a fost majorarea salariilor tuturor categoriilor de bugetari. Textele legale criticate instituie diferențe, în ceea ce privește salarizarea, între specialiștii IT și informaticienii-șefi și ceilalți specialiști din instanțe și parchete, respectiv alte categorii de personal bugetar. Astfel, autorii consideră că, pentru a evita crearea unei discriminări, specialiștii IT/informaticienii-șefi ar fi trebuit menționați în art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Nicăieri în cuprinsul legii nu se face distincție între persoanele care intră în categoria specialiștilor prevăzuți la secțiunea 6 din capitolul VIII și specialiști IT/informaticieni-șefi asimilați personalului auxiliar al instanțelor și parchetelor. În asemenea condiții, diferențierea salarială dintre cele două categorii de specialiști este pur arbitrară, sens în care se face referire la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materie. Or, conform reglementărilor anterioare (spre exemplu, Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice), salariile specialiștilor IT, la fel ca salariile celorlalți specialiști, erau egale, ambele categorii fiind raportate la categoria magistraților. De asemenea, nu existau diferențe nici în ceea ce privește statutul profesional, atât specialiștii IT, cât și ceilalți specialiști din cadrul instanțelor și parchetelor beneficiind de aceleași salarii de bază. Cu toate acestea, în mod vădit discriminatoriu și nemotivat, Legea-cadru nr. 153/2017 nu le mai recunoaște specialiștilor IT și informaticienilor-șefi aceleași drepturi salariale ca specialiștilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv Direcției Naționale Anticorupție (DNA), și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și al celorlalte parchete. Dimpotrivă, deși specialiștilor din cadrul DNA, DIICOT și al celorlalte parchete li se acordă drepturi salariale echivalente cu cele ale procurorilor cu grad de judecătorie, specialiștilor IT nu li se mai recunoaște nici măcar statutul de specialiști din cadrul instanțelor și parchetelor, rămânând astfel încadrați în grila de salarizare aferentă personalului auxiliar de specialitate. Nu există nicio rațiune obiectivă care să justifice un nivel salarial egal cu cel al grefierilor, în condițiile în care complexitatea funcției, precum și toate celelalte criterii de ierarhizare și funcționare diferă în ambele situații. Activitatea pe care o desfășoară specialiștii IT și informaticienii-șefi din cadrul instanțelor judecătorești este una extrem de complexă, aceștia acordând în mod constant asistență, spre exemplu, atât în aspecte legate de administrarea bazelor de date ale instanțelor, cât și în probleme care țin de derularea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, referitoare la probleme ce țin de domeniul informatic, activitate extrem de similară celei desfășurate de ceilalți specialiști, motiv pentru care se încalcă principiul nediscriminării. ...