Decizia CCR nr. 527/2025Punctul 22

22. În același sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, arătând că diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, numai atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă (a se vedea, în acest sens, hotărârile din 6 aprilie 2000 și 29 aprilie 2002, pronunțate în cauzele Thlimmenos împotriva Greciei, paragraful 44, și Pretty împotriva Regatului Unit, paragraful 88). Totodată, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ...