Decizia ÎCCJ nr. 33/2020 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 22. Prin Cererea formulată la 29 mai 2019, intimații-reclamanți au solicitat instanței, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prin care să dea rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: dacă în aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 este posibil ca, în situația în care vechiul amplasament revendicat de fostul proprietar nu este liber, foștii proprietari să fie compensați cu o suprafață de teren echivalentă valoric din terenurile intravilane sau, în lipsă, extravilane din rezerva comisiei locale sau, după caz, din terenul proprietate privată a unității administrativ-teritoriale și dacă echivalența valorică între bunurile care au făcut obiectul notificării, în baza Legii nr. 10/2001, și bunurile care se acordă în compensare se stabilește prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 și în cazul imobilelor care fac obiectul legilor nr. 18/1991, nr. 1/2000 și nr. 247/2005, față de faptul că, potrivit articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 89/2014 pentru completarea Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013(Hotărârea Guvernului nr. 89/2014), după articolul 22 din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013 sa introdus un nou capitol, capitolul III^1 „Mecanismul și condițiile privind compensarea cu bunuri oferite în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist“, alcătuit din articolele 22^1-22^3, care explicitează măsura reparatorie a compensării cu bunuri oferite în echivalent, prevăzută de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013. ... 23. Consideră că sunt întrunite condițiile pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, deoarece cauza se află pe rolul tribunalului în calea de atac a apelului (ultima cale de atac), există o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluția pe fondul cauzei cu privire la terenul de 2.900 mp din CF nr. xxx Feleacu și instanța supremă nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii asupra problemei semnalate, având în vedere și faptul că practica judiciară în materie nu este unanimă. ... 24. Apelanta-pârâtă Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 a municipiului Cluj-Napoca a formulat note scrise prin care a solicitat respingerea cererii de sesizare, motivat de faptul că aceasta nu îndeplinește condiția ca problema de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei să fie nouă, condiție esențială prevăzută de lege. ... 25. Pentru a putea face obiectul sesizării instanței supreme, problema de drept trebuie să fie veritabilă, putându-se concretiza în următoarele probleme: modalități diferite de interpretare a unui text de lege, textul este incomplet (nu acoperă toate situațiile de facto), există sincope în corelarea cu celelalte dispoziții legale în vigoare sau a devenit caduc. Mai mult, nu este suficientă formularea unei simple întrebări privitoare la interpretarea unui text de lege, ci este obligatoriu a se indica în concret ce neclarități împiedică aplicarea acestuia. ... 26. După apariția Legii nr. 165/2013 și a normelor de aplicare a acesteia, prevederile art. 10 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, care stabileau posibilitatea pentru comisia locală de a face propuneri pentru terenurile ocupate, au fost abrogate. Așadar, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, comisia locală nu mai poate face propuneri privind atribuirea în compensare a unor alte terenuri decât în condițiile art. 12 din acest act normativ. ... 27. În ceea ce privește echivalența valorică, prin aplicarea grilei notariale, comisia locală de fond funciar are la dispoziție, conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, doar terenurile aflate la data de 1 ianuarie 1990 în patrimoniul cooperativei agricole de producție, și nicidecum alte terenuri sau bunuri ale autorității publice. ... 28. Prin art. 12 din Legea nr. 165/2013, legiuitorul a stabilit în mod clar care este procedura de acordare a terenurilor în compensare, inclusiv categoriile de terenuri care se pot acorda în compensare, pentru terenurile revendicate în baza Legii nr. 18/1991 și care nu pot fi restituite în natură. ... 29. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 36 lit. f) din Legea nr. 165/2013, constituie contravenție nerespectarea ordinii de atribuire prevăzute la art. 12 alin. (1) ; prin urmare, reclamanții sunt obligați să respecte ordinea de atribuire a terenurilor în compensare stabilită prin art. 12 din Legea nr. 165/2013 și nu pot solicita alte terenuri și în altă ordine. ... 30. În contextul în care, spre deosebire de restituirile realizate în temeiul Legii nr. 10/2001, care presupun evaluarea imobilelor preluate abuziv raportat la valorile de circulație stabilite în cadrul expertizei folosite de Camera Notarilor Publici din anul 2013, în materia Legii nr. 18/1991, conform art. 32 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, echivalarea terenurilor agricole pe categorii de folosință în echivalent arabil se realizează conform anexei nr. 18 la Regulament. Astfel, potrivit coeficienților de transformare în arabil a categoriilor de folosință agricolă, pentru 1 ha teren arabil preluat echivalența este de 1 ha teren arabil la restituire. ... 31. Așadar, în ceea ce privește echivalența prevăzută de art. 23 din Legea nr. 18/1991, în forma sa inițială, consideră că aceasta se stabilea prin raportare la art. 31,32 și 33 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere contextul în care este menționată posibilitatea echivalării unor terenuri, consideră că operațiunea de echivalare nu putea viza decât terenuri agricole, așa cum prevăzuse Legea nr. 18/1991. În raport cu aceste prevederi care constituie cadrul general, este evident că formula „echivalență valorică“ nu se poate referi la altceva decât la criteriile de echivalare a terenurilor agricole prevăzute în anexa nr. 18 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005. ... 32. După comunicarea raportului, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, intimații-reclamanți au depus, prin avocat, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, susținând, în esență, că sesizarea este admisibilă, chestiunea de drept supusă dezlegării fiind esențială pentru soluționarea apelului declarat de pârâtă; de asemenea, au apreciat că asupra acestei probleme de drept instanța supremă nu a mai statuat și că interesul în pronunțarea unei hotărâri prealabile este actual, dată fiind jurisprudența neunitară existentă și la acest moment. ... ...