Decizia ÎCCJ nr. 25/2020 (HP)Punctul IV

IV. Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării 25. Prin Încheierea pronunțată la 27 noiembrie 2019, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a constatat îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru argumentele ce se vor reda în continuare. ... 26. Astfel, primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite: litigiul în legătură cu care urmează a se formula sesizarea este în curs de judecată la curtea de apel, iar instanța învestită cu soluționarea apelului urmează să judece cauza în ultimă instanță, potrivit dispozițiilor art. 153-156 din Legea nr. 263/2010, cauza ce face obiectul judecății aflându-se în competența legală a unui complet de judecată al Curții de Apel Constanța, care este titulara sesizării. ... 27. De lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor art. 64 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 și ale art. 133 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 depinde soluționarea pe fond a prezentei cauze, întrucât, în privința stagiului complet de cotizare ce trebuie utilizat la momentul transformării pensiei anticipate stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000 în pensie pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 263/2010, este esențial a se stabili dacă stagiul complet de cotizare ce ar fi trebuit utilizat la momentul acordării pensiei anticipate în temeiul Legii nr. 19/2000, prin raportare la data formulării cererii de pensionare, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 4/2011, trebuie menținut și la momentul transformării acestei pensii anticipate în pensie pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 263/2010 ori, dimpotrivă, la momentul transformării trebuie utilizat stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010, determinat de legiuitor prin raportare la data nașterii asiguratului, în acord cu Decizia nr. 22/2015 - susținerea pârâtei, ce a stat la baza refuzului administrativ de soluționare favorabilă a cererii de revizuire formulate de reclamantă, fiind în sensul că stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat într-o asemenea ipoteză, la momentul transformării, este cel prevăzut de legea în vigoare la acel moment, în temeiul principiului de drept tempus regit actum. ... 28. Dezlegarea acestei chestiuni de drept este esențială pentru soluționarea în fond a cauzei, întrucât, față de efectul retroactiv limitat al revizuirii, de 3 ani, calculat regresiv față de data înregistrării la casa teritorială de pensii a cererii administrative de revizuire a pensiei și, față de împrejurarea că la data până la care poate produce efecte retroactive cererea de revizuire litigioasă, pensia aflată în plată era cea pentru limită de vârstă, acordată în temeiul Legii nr. 263/2010, începând cu 31 ianuarie 2011, prezintă relevanță stagiul complet de cotizare ce trebuia utilizat la momentul acordării, prin transformare, a pensiei pentru limită de vârstă, întrucât decizia de acordare a pensiei anticipate a încetat să mai producă efecte juridice la data acordării pensiei pentru limită de vârstă - 31 ianuarie 2011. În acest mod devine irelevant stagiul complet de cotizare ce trebuia utilizat la momentul acordării pensiei anticipate, întrucât aceasta nu se mai afla în plată la data de 27 septembrie 2015, dată până la care poate fi revizuită pensia reclamantei sub aspectul invocat. ... 29. Curtea a reținut că instanța supremă nu s-a pronunțat, prin niciunul dintre cele două mecanisme de asigurare a unei practici judiciare unitare, asupra chestiunii de drept invocate din oficiu în prezenta cauză, fiind astfel îndeplinită și cerința de admisibilitate privind nestatuarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție asupra acestei chestiuni de drept. ... 30. În privința condiției referitoare la noutatea chestiunii de drept, Curtea a reținut că și aceasta este îndeplinită în cauză, rezultând din existența unei clarificări la nivel jurisprudențial intervenite prin deciziile nr. 71/2017 și nr. 29 din 14 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018 (Decizia nr. 29/2018), pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorii, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, întrucât beneficiază de autoritate de lucru interpretat, și care au determinat, cel puțin la nivelul acestei instanțe, un reviriment jurisprudențial în privința chestiunii litigioase privitoare la stagiul complet de cotizare ce se impune a fi utilizat la momentul transformării pensiei anticipate stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000 în pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010. ... 31. Astfel, prin Decizia nr. 80/AS din 31 martie 2015, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, reținând temeinicia și legalitatea sentinței apelate, prin care prima instanță recunoscuse îndreptățirea unui beneficiar de pensie anticipată parțială, acordată începând cu 17 martie 2009, deci sub imperiul Legii nr. 19/2000, la aplicarea indicelui de corecție în privința pensiei pentru limită de vârstă acordate începând cu 1 octombrie 2011, deci sub imperiul Legii nr. 263/2010, a dispus respingerea, ca nefondat, a apelului formulat împotriva acesteia. ... 32. Consecutiv pronunțării deciziilor nr. 71/2017 și 29/2018 de către instanța supremă, prin care s-a statuat că indicele de corecție nu este aplicabil pensiilor pentru limită de vârstă acordate sub imperiul Legii nr. 263/2010 beneficiarilor cărora le-au fost stabilite pensii anticipate sau anticipate parțiale în temeiul Legii nr. 19/2000, la nivelul Curții de Apel Constanța se conturează un început de divergență jurisprudențială cu privire la chestiunea litigioasă a stagiului complet de cotizare ce trebuie utilizat la momentul transformării unei pensii anticipate sau anticipate parțiale, stabilite în domeniul temporal de aplicare a Legii nr. 19/2000, în pensie pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 263/2010. ... 33. Astfel, prin Decizia nr. 156/AS din 5 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, un complet al acestei instanțe a apreciat că un asigurat căruia i-a fost acordată, în anul 2010, sub imperiul Legii nr. 19/2000, o pensie anticipată parțială este îndreptățit, la momentul acordării, în anul 2013, a unei pensii pentru limită de vârstă, sub imperiul Legii nr. 263/2010, la utilizarea stagiului complet de cotizare determinat potrivit Legii nr. 19/2000, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 4/2011, prin raportare la data formulării cererii de pensionare, stagiu complet de cotizare mai mic decât cel prevăzut de Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 22/2015, determinat de legiuitor prin raportare la data nașterii asiguratului. ... 34. Pe de altă parte, prin Decizia nr. 294/AS din 4 iunie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, un alt complet al instanței a reținut, în privința unui beneficiar de pensie anticipată parțială începând cu 20 octombrie 2009, respectiv de pensie pentru limită de vârstă începând cu 20 octombrie 2012, care solicitase, prin cererea introductivă de instanță, revizuirea pensiei sale atât prin aplicarea indicelui de corecție, cât și prin utilizarea stagiului complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000, stabilit prin raportare la data formulării cererii de pensionare, nu la data nașterii sale, cu respectarea dezlegării date prin Decizia nr. 4/2011, că acesta nu este îndreptățit nici la aplicarea indicelui de corecție - față de momentul înscrierii sale inițiale la pensie și de deciziile nr. 71/2017 și 29/2018 - și nici la utilizarea (menținerea) stagiului complet de cotizare (mai mic) de care ar fi trebuit să beneficieze în temeiul Legii nr. 19/2000 la momentul transformării pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 263/2010. S-a reținut că Decizia nr. 4/2011, invocată de apelant, produce efecte circumscrise dispozițiilor Legii nr. 19/2000, astfel că nu este aplicabilă în speță, unde obiectul cererii este reprezentat de revizuirea pensiei pentru limită de vârstă, acordată în baza Legii nr. 263/2010. ... 35. Condiția de admisibilitate privind noutatea problemei de drept nu a fost interpretată de către instanța supremă în mod absolut, în sensul că aceasta trebuie să fi apărut pentru prima dată, ci în sensul afirmării unei linii de demarcație față de procedura recursului în interesul legii, astfel încât sesizarea în vederea dezlegării unei chestiuni de drept nu este admisibilă atunci când există o jurisprudență consacrată a instanțelor, fie că este unitară, fie că este neunitară, în ultimul caz neputând fi utilizată decât procedura recursului în interesul legii. ... 36. Cum însă procedura recursului în interesul legii nu poate fi utilizată decât în cazul unei jurisprudențe neunitare consacrate, existența unor soluții izolate nu înlătură nici caracterul de noutate al chestiunii de drept incidente, ci, dimpotrivă, dovedește că activarea mecanismului complementar de unificare a practicii judiciare prevăzut de art. 519-521 din Codul de procedură civilă este justificată. ... 37. Acest mod de interpretare a cerinței noutății corespunde practicii Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, de exemplu, a constatat admisibilitatea unei sesizări în condițiile în care, în încheierea de sesizare, s-a făcut referire la hotărâri judecătorești, majoritatea definitive, pronunțate în 12 dosare ale mai multor instanțe, între care și instanța care a formulat sesizarea, prin care s-au soluționat cauze în care aceeași chestiune de drept era incidentă (Decizia nr. 7 din 27 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 26 iunie 2015). ... 38. Pe baza acestor considerente, instanța de trimitere a reținut că existența unor soluții jurisprudențiale izolate nu înlătură caracterul de noutate al chestiunii de drept a cărei dezlegare se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci, dimpotrivă, subliniază necesitatea pronunțării unei hotărâri prealabile, în vederea prevenirii unei jurisprudențe neunitare consacrate. ... 39. Procedând la analiza jurisprudenței referitor la această chestiune de drept, ulterioară datei pronunțării deciziilor nr. 71/2017 și nr. 29/2018, Curtea a constatat că nu există o jurisprudență consolidată și constantă a instanțelor naționale, materializată în hotărâri judecătorești definitive, prin care să se fi cristalizat o practică judiciară unitară sau neunitară cu privire la chestiunea de drept litigioasă, nefiind nici identificate cauze în care Înalta Curte de Casație și Justiție să fi statuat printr-o altă hotărâre asupra acestei chestiuni de drept, care nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii. ... 40. Conchizând, noutatea chestiunii de drept antemenționate este consecutivă pronunțării de către instanța supremă, în cadrul mecanismului a priori de asigurare a unei practici judiciare unitare, a deciziilor nr. 71/2017 și nr. 29/2018, fapt ce a determinat - în contextul inaplicabilității, potrivit legii, a indicelui de corecție pentru pensiile anticipate/anticipate parțiale stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000 la momentul transformării acestora în pensii pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 263/2010 - necesitatea reevaluării chestiunii litigioase privitoare la stagiul complet de cotizare ce se impune a fi utilizat la momentul transformării pensiei anticipate/anticipate parțiale stabilite în temeiul Legii nr. 19/2000 în pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, producând astfel un reviriment jurisprudențial de dată recentă. ... ...