Decizia CCR nr. 413/2025Punctul 70

70. Curtea constată, totodată, că, în cadrul controlului de constituționalitate a priori cu privire la legea criticată, Legea nr. 52/2003 nu poate constitui, prin simpla invocare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) , normă de referință pentru acest tip de control. Cu toate acestea, Curtea observă că prevederile Legii nr. 52/2003 permit derogări de la termenele/procedurile pe care aceasta le stabilește. Astfel, potrivit art. 7 alin. (13) din această lege, „prin excepție de la prevederile alin. (2) , în cazul reglementării unei situații urgente sau a uneia care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării și anterior expirării termenului prevăzut de respectivul alineat“. Art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 nu distinge însă în privința categoriei de acte normative, lăsând așadar în marja de apreciere/decizie a emitentului actului respectarea tuturor cerințelor legale, în raport cu soluțiile ce urmează a fi adoptate și cu circumstanțele adoptării lor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 24 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2019, paragraful 31, și Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017, paragraful 29). ...