Decizia CCR nr. 398/2025Punctul 19

19. Aplicând considerentele de principiu mai sus enunțate la normele criticate, Curtea observă că, în contextul dat, libertatea economică trebuie privită în coroborare cu dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. a) și b) din Constituție, potrivit cărora statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, precum și protejarea intereselor naționale în activitatea economică. Or, Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 este o aplicare a dispozițiilor constituționale antereferite, întrucât stabilește principiile generale privind desfășurarea activității comerciale și urmărește dezvoltarea rețelei de distribuție a produselor și serviciilor de piață, cu respectarea principiilor liberei concurențe, protecției vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor, precum și a mediului. Așadar, normele criticate nu constituie, în realitate, o limitare a libertății economice, ci dau expresie principiului legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, și conferă rigoare cerințelor constituționale cu privire la libertatea comerțului, la protecția concurenței loiale și la protejarea interesului general (pentru identitate de rațiune, a se vedea Decizia nr. 190 din 31 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 5 septembrie 2022, paragraful 18). ...