Decizia ÎCCJ nr. 2/2020 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 3. Titularul sesizării, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, a arătat că examenul jurisprudențial actual evidențiază două orientări cu privire la problema de drept ce face obiectul recursului în interesul legii și, prin urmare, rezultă caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel: ... 4. Într-o primă opinie s-a apreciat că, în absența unei norme exprese și obiective de scutire de la plata taxei judiciare de timbru a petitului având ca obiect cheltuieli de judecată, în condițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, nici calea de atac având ca obiect acest petit nu poate fi scutită de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 28 din același act normativ. ... 5. Într-o a doua opinie s-a considerat că cererea accesorie (în accepțiunea art. 30 din Codul de procedură civilă) având ca obiect cheltuieli de judecată este scutită de taxa judiciară de timbru în raport cu scopul și finalitatea legii, precum și în raport cu regimul juridic aplicabil acestei cereri accesorii. Prin urmare, este scutită de taxa judiciară de timbru și calea de atac, în condițiile art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. ... 6. Ca urmare a analizării corespondenței primite de la celelalte curți de apel, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a constatat că la Curtea de Apel București și la Curtea de Apel Cluj practica judiciară este neunitară, în timp ce răspunsurile primite de la restul curților de apel au fost în sensul celei de-a doua opinii, respectiv scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a căii de atac ce are drept obiect cheltuielile de judecată. ... 7. S-a arătat că în același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă, printr-o încheiere din 16 iunie 2017 pronunțată în soluționarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. ... 8. Aceeași opinie a fost împărtășită și în cadrul Întâlnirii președinților secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel de la Bacău din 23-24 iunie 2016, participanții agreând, în unanimitate, soluția propusă în punctul de vedere al Institutului Național al Magistraturii, după cum urmează: „Art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 enumeră în mod expres cererile formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces care sunt supuse taxării, de unde rezultă faptul că, în privința acestor cereri, regula în materie (timbrarea în privința acțiunilor, cu excepția cazurilor în care legea prevede scutirea) este inversată, și anume regula este netimbrarea, iar excepțiile în care cererea se timbrează sunt expres și limitativ prevăzute de acest articol. Apreciem că cererile vizând acordarea cheltuielilor de judecată se încadrează în noțiunea de «cereri în legătură cu un proces» și, întrucât nu sunt enumerate printre cazurile de timbrare reglementate de art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, acestea nu sunt supuse timbrării. Pe cale de consecință, nici căile de atac, în considerarea art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în motivarea cărora se contestă modul de soluționare a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, nu sunt supuse timbrării.“ ... ...