Decizia ÎCCJ nr. 32/2019 (RIL)Punctul 3

3. Punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării În unanimitate, judecătorii din cadrul curților de apel Alba Iulia (inclusiv a instanțelor arondate), Constanța, Cluj, Pitești, Brașov, București (Secția I penală), Iași, Oradea, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara, precum și judecătorii din cadrul tribunalelor Bacău, București (inclusiv judecătoriile arondate), Brașov (inclusiv judecătoriile arondate), Călărași (inclusiv Judecătoria Călărași, Oltenița și Lehliu-Gară), Covasna (inclusiv judecătoriile arondate), Ialomița, Giurgiu (inclusiv judecătoriile arondate), Teleorman (inclusiv judecătoriile arondate, respectiv judecătoriile Alexandria, Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Videle și Zimnicea), Galați (inclusiv judecătoriile Galați și Brăila), Tribunalul Vrancea și judecătoriile arondate au opinat în sensul că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac, în etapa admisibilității în principiu. În același sens este și opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Ploiești, Curții de Apel București, Secția a II-a penală, Tribunalului Ilfov (inclusiv judecătoriile arondate Cornetu și Bolintin-Vale) și al Tribunalului Bihor. În argumentarea acestei opinii s-a susținut că judecătorul care a luat parte la judecarea unei cauze și a pronunțat decizia ce face obiectul unei căi extraordinare de atac nu poate lua parte la soluționarea admiterii în principiu, întrucât judecătorul învestit cu soluționarea unei astfel de căi extraordinare de atac se află în situația de a-și evalua propria hotărâre, chiar și sub aspectul admisibilității în principiu, în art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală nefăcându-se vreo distincție cu privire la căile de atac, acestea putând fi căi de atac ordinare sau extraordinare. Această interdicție este de natură a garanta aparența de imparțialitate, mai exact percepția persoanelor implicate în procesul penal și a opiniei publice în general asupra imparțialității magistraților chemați să soluționeze o cauză. În opinia minoritară s-a apreciat că judecătorul care a participat la judecarea unei cauze poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale extraordinară de atac (contestație în anulare, revizuire și recurs în casație), în etapa admisibilității în principiu. În argumentarea acestei opinii s-a susținut că judecătorul care a participat la judecarea cauzei nu este incompatibil să examineze cauza în etapa admisibilității în principiu a căii extraordinare de atac promovate, întrucât acesta nu este învestit să se pronunțe asupra legalității propriei hotărâri, nu face o judecată pe fondul cauzei, ci verifică doar întrunirea condițiilor legale de exercitare a căii de atac. Opinia majoritară a judecătorilor Secției penale din cadrul Curții de Apel Craiova este în sensul că motivul de incompatibilitate reglementat de art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală nu este incident în etapa verificării admisibilității în principiu a căii de atac extraordinare a contestației în anulare sau a revizuirii, iar argumentele reținute în acest sens se referă la faptul că în cazul procedurii de verificare a admisibilității în principiu a unei căi extraordinare de atac nu se examinează fondul cauzei, ci numai îndeplinirea formală a condițiilor de admisibilitate referitoare la: categoria persoanelor care au vocația procesuală de a exercita calea extraordinară de atac; termenul de introducere a cererii; instanța competentă; indicarea temeiului (cazul de contestație în anulare sau de revizuire) invocat în calea de atac și corespondența acestuia cu motivele prevăzute de lege pentru promovarea căii de atac respective. Totodată, s-a precizat că, în situația în care motivul invocat în calea extraordinară de atac este un motiv de reformare a hotărârii intrinsec rezolvării fondului cauzei, este incident cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală și în procedura verificării admisibilității în principiu a contestației în anulare, fiind atașată Încheierea nr. 108 din 8 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.688/215/2018. În opinie minoritară s-a apreciat că participarea judecătorului Ia soluționarea cauzei în fond exclude posibilitatea acestuia de a lua parte la soluționarea unei căi de atac, ordinare sau extraordinare, indiferent de natura acesteia și de stadiul procedurii, întrucât legiuitorul nu distinge cu privire la domeniul de aplicare a normei conținute de art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală, fiind atașată Încheierea nr. 2 din 10 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.034/230/2017. Potrivit punctelor de vedere înaintate, judecătorul aflat în situația prevăzută de art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală a formulat declarație de abținere. ...