Decizia CCR nr. 303/2025Punctul 48

48. Având în vedere reperele jurisprudențiale precitate, Curtea constată că susținerea formulată în cauza de față, care vizează imparțialitatea subiectivă a completului de judecată, care, soluționând apelul, decide readministrarea declarațiilor care au întemeiat soluția de achitare, este neîntemeiată în condițiile în care instanța de apel nu se pronunță în mod discreționar asupra necesității readministrării unor probe sau administrării altora noi, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu dispozițiile art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate, condamnarea putând fi dispusă doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil, deoarece - pe lângă faptul că, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului - principiul liberei aprecieri a probelor nu este absolut, fiind mărginit de existența unor mijloace compensatorii care să asigure un echilibru suficient între acuzare și apărare. ...