Decizia CCR nr. 257/2025Punctul 80

80. A doua prezumție reglementată prin art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 se referă la o creștere a obligației lunare de plată de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Întrucât obligația lunară de plată (rată lunară) constă din capital plus dobândă, rezultă că o creștere cu 50% a ratei lunare trebuie să fie determinată de creșterea dobânzii cu cel puțin același cuantum procentual. Această prezumție valorifică în latura sa de consistență valorică două aspecte: ponderea dobânzii în cadrul obligației lunare de plată și, corelativ acesteia, creșterea cu minimum 50% a dobânzii, care duce la creșterea cu cel puțin 50% a ratei lunare. Așadar, creșterea ratei dobânzii/ratei lunare de plată are drept premisă variabilitatea ponderii dobânzii în rata lunară de plată. Cu alte cuvinte, pentru ca obligația de plată lunară (rata lunară) să crească cu 50% este nevoie ca rata de dobândă variabilă să crească cel puțin cu 50%, indiferent de ponderea cuantumului dobânzii în corpul ratei. Aceasta este condiția de consistență valorică, în timp ce criteriul persistenței temporale este menținerea pe o durată de 6 luni consecutive a acestei situații. Raportarea se face la rata precedentă perioadei de 6 luni consecutive în care trebuie să se mențină această creștere. Această prevedere indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit și ia în calcul o fluctuație rațională care previne arbitrarul. Prin urmare, pentru considerentele expuse anterior, Curtea reține că art. 4 alin. (1^1) lit. a) și b) , alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) , art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. ...