Decizia ÎCCJ nr. 21/2019 (RIL)Punctul VII.2

VII.2. Pe fondul recursului în interesul legii 33. Reglementarea legală care a generat lipsa de unitate în jurisprudență este dată de prevederile art. 11 alin. (1) din secțiunea a 2-a a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. ... 34. Pentru a determina înțelegerea exactă a conținutului și sensului normei de drept care face obiectul recursului în interesul legii este necesar a observa cadrul general al reglementării și apoi a evalua particularitatea normei de drept integrate în contextul larg al reglementării. ... 35. Legea-cadru nr. 284/2010 are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. ... 36. Aplicarea prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 s-a prevăzut a se efectua în mod etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare, așa cum rezultă din conținutul art. 7 alin. (1) din această lege. ... 37. Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (1) din secțiunea 1 a cap. III din această lege, clasele de salarizare și coeficienții de ierarhizare pe baza cărora se stabilesc salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile și alte drepturi specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor șapte familii ocupaționale de funcții bugetare, precum și pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzute în anexele nr. I-VIII. ... 38. Anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 cuprinde reglementări specifice pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională“. ... 39. Personalul încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională este format din personal militar, polițiști, funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil, așa cum rezultă din cuprinsul art. 2 din secțiunea 1 a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. ... 40. În cadrul sistemului de salarizare, în temeiul art. 3 alin. (1) și (2) din secțiunea a 2-a a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, personalul militar are dreptul la soldă lunară, care se compune din solda funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. ... 41. La rândul său, solda funcției de bază este formată din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, aceste elemente care compun solda funcției de bază regăsindu-se enumerate în art. 3 alin. (3) din secțiunea a 2-a a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. ... 42. Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul, în temeiul art. 4 alin. (1) și (2) din secțiunea a 2-a a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, la salariu lunar care se compune din salariul funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. ... 43. Potrivit alin. (3) al articolului mai sus indicat, salariul funcției de bază este compus din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă. ... 44. Unul dintre elementele care intră în compunerea soldei/salariului funcției de bază, comun atât pentru personalul militar, cât și pentru polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, este gradația. ... 45. Categoria de personal care are dreptul la acordarea gradației, numărul de gradații ce pot fi acordate, intervalul de timp corespunzător pentru obținerea unei gradații și beneficiul salarial aferent acordării unei gradații sunt stabilite în cuprinsul prevederilor art. 11 alin. (1) -(6) din secțiunea a 2-a a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. ... 46. Din analiza de conținut a prevederilor art. 11 alin. (1) teza întâi și alin. (2) din secțiunea a 2-a a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 rezultă că personalul militar, polițiști, funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul, în raport cu timpul servit în această calitate, la 1-7 gradații, care se acordă din 3 în 3 ani, cu consecința majorării soldei/salariului funcției de bază cu o cotă procentuală de 3%. ... 47. Dispozițiile art. 11 alin. (1) teza a doua din secțiunea a 2a a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, referitoare la luarea în calcul, pentru stabilirea de gradații, a intervalului de timp cuprins între data acordării gradului militar și data absolvirii instituției militare de învățământ, sunt cele care au generat divergența de jurisprudență. ... 48. Referirea din textul analizat la data obținerii gradului militar, ca moment-limită inițial pentru luarea în calcul a duratei studiilor în cadrul unei instituții militare de învățământ până la data absolvirii, în vederea acordării de gradații, implică faptul că termenul instituit este aplicabil doar personalului militar, acesta fiind titularul dreptului la acordarea de grade militare. ... 49. Limitarea aplicării prevederilor art. 11 alin. (1) teza a doua din secțiunea a 2-a a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 doar pentru personalul militar este susținută de argumentul interpretării coroborate a prevederilor art. 1 cu cele ale art. 3 din Legea nr. 80/1995. Astfel, prin art. 1 se definește această categorie de personal, reprezentată de cadrele militare, ca fiind cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege, iar prin art. 3 se definește gradul militar, ca drept al titularului și ca recunoaștere în plan social a calității de cadru militar. ... 50. De asemenea, art. 2 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 enumeră, în ordinea lor ierarhică, gradele militare ce constituie grupa subofițerilor, maiștrilor militari și ofițerilor. ... 51. Un corp distinct de personal militar recrutat pe bază de voluntariat și situat la baza ierarhiei militare este reprezentat de soldații și gradații profesioniști. ... 52. Acest corp de personal militar beneficiază de drepturile pe care le conferă gradele militare. În ordinea lor ierarhică, gradele militare ale soldaților și gradaților profesioniști sunt: soldat, fruntaș, caporal clasa a III-a, clasa a II-a, clasa I, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 384/2006). ... 53. Analiza hotărârilor judecătorești anexate cererii de sesizare relevă faptul că o parte dintre persoanele care au solicitat acordarea drepturilor derivate din recunoașterea gradațiilor, prin luarea în considerare a perioadei studiilor în cadrul instituțiilor de învățământ superior absolvite, aparține personalului militar al Jandarmeriei Române, respectiv cadre militare cărora li se aplică dispozițiile Legii nr. 80/1995, potrivit art. 23 alin. (3) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 550/2004). ... 54. Categoria de personal reprezentată de polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare se împarte pe corpuri și grade profesionale, așa cum rezultă din prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 360/2002), și, respectiv, ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 293/2004). ... 55. Așadar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt titularii drepturilor derivate din gradele profesionale și, astfel, nefiind titulari de grade militare, sunt excluși din câmpul de aplicare a normei supuse interpretării în cadrul mecanismului de unificare. ... 56. Prin folosirea criteriilor de interpretare logică și gramaticală a dispozițiilor art. 11 alin. (1) teza a doua din secțiunea a 2-a a cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 rezultă că perioada de timp corespunzătoare studiului în cadrul unei instituții militare de învățământ se ia în calcul la stabilirea gradației, cu condiția ca, la debutul perioadei de studiu, personalul militar, vizat de norma analizată, să fie titularul unui grad militar sau să obțină gradul militar pe parcursul perioadei de studiu, în condițiile legii. ... 57. Textul legal instituie două repere temporale înăuntrul cărora curge termenul pentru acordarea de gradații. Primul reper este reprezentat de data acordării gradului militar și al doilea reper este reprezentat de data absolvirii instituției militare de învățământ, intervalul de timp cuprins între aceste două momente fiind cel care poate fi considerat util în dobândirea gradației, în sensul art. 11 alin. (1) menționat. ... 58. Așadar, momentul care marchează începutul curgerii termenului pentru acordarea de gradații, cu luarea în calcul a perioadei de timp aferente efectuării studiilor în cadrul instituției militare de învățământ, este reprezentat de data acordării gradului militar. ... 59. Perioada de timp afectată studiilor în cadrul unei instituții militare de învățământ și absolvirea acesteia nu asigură, în sine (per se), îndeplinirea premiselor necesare pentru acordarea de gradații, deoarece, în condițiile enunțate de dispoziția legală analizată, este necesară raportarea la data dobândirii gradului militar, ceea ce implică deținerea unui astfel de grad, în condițiile legii, la începutul perioadei de studiu (sau dobândirea lui pe parcursul acestei perioade, în măsura în care ar fi permis de dispozițiile legale referitoare la statutul cadrelor militare, și nu ar fi vorba despre un simplu grad onorific). ... 60. Din examinarea hotărârilor judecătorești anexate rezultă că, în esență, cauza care a generat practica neunitară în problema acordării drepturilor aferente gradațiilor, cu luarea în considerare a intervalului de timp cuprins între data acordării gradului militar și data absolvirii instituției militare de învățământ, este reprezentată de semnificația atribuită gradelor onorifice conferite studenților din cadrul acestor instituții, pe durata studiilor, în sensul că acestea au fost asimilate și echivalate cu gradele militare acordate în temeiul prevederilor legale cuprinse în Legea nr. 80/1995 sau, dimpotrivă, nu li s-a recunoscut această valență. ... 61. În ceea ce îi privește pe beneficiarii gradelor militare, procedura acordării acestora și înaintării în grad se realizează potrivit anumitor reglementări speciale conținute în Legea nr. 80/1995, precum și în normele date în aplicarea acestei legi, elaborate prin Ghidul carierei militare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 106/2011, cu modificările și completările ulterioare. ... 62. Or, tocmai prin caracterul special al acestei reglementări nu este permisă asimilarea unor simple grade onorifice celor militare. ... 63. Astfel, conform art. 45 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, Acordarea gradelor și înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează: a) gradele de general și amiral în activitate și în rezervă, în timp de pace și în timp de război, prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale, după consultarea colegiului ministerului; ... b) gradele de ofițeri în activitate, cu excepția celor prevăzute la lit. a) , în timp de pace, prin ordin al ministrului apărării naționale; ... c) gradele de ofițeri în rezervă, cu excepția celor prevăzute la lit. a) , în timp de pace, prin ordin al șefului Statului Major General; ... d) în timp de război, acordarea gradului de sublocotenent și înaintarea în gradele de locotenent și căpitan în activitate sau în rezervă se fac de către comandanții stabiliți de șeful Marelui Cartier General, iar în cele de ofițeri cu grade superioare, de șeful Marelui Cartier General; ... e) gradele de maiștri militari și subofițeri în activitate, în timp de pace și în timp de război, prin ordin al ministrului apărării naționale sau al comandanților stabiliți de acesta; ... f) gradele de maiștri militari și subofițeri în rezervă, în timp de pace și în timp de război, prin ordin al comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale.“ ... ... 64. Proveniența ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate sau în rezervă este detaliată în cap. III din Legea nr. 80/1995. ... 65. Cap. IV din această lege este rezervat modalității de acordare a gradelor cu referire la frecvența în timp cu care se acordă gradele de ofițeri, maiștri militari și subofițeri în activitate și în rezervă, pe durata unui an, la categoria de persoane care au vocație la acordarea gradelor militare și la condițiile care se impun a fi îndeplinite pentru acordarea gradelor militare. ... 66. Acordarea gradelor militare, în condițiile și cu procedura redate de dispozițiile legale cuprinse în cap. IV din Legea nr. 80/1995, reprezintă cadrul general de acordare a gradelor militare personalului militar din structurile Ministerului Apărării Naționale și, în temeiul art. 109 alin. 1 din cap. IX din aceeași lege, dispozițiile acestei legi se aplică în mod corespunzător și ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor aparținând Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, respectiv serviciilor de stat specializate în domeniul apărării și siguranței naționale care, potrivit legii, au în structurile proprii personal militar. ... 67. Gradele onorifice acordate pe timpul efectuării studiilor în cadrul instituțiilor militare de învățământ nu pot fi echivalate cu gradele militare acordate în condițiile expres prevăzute de art. 45 și următoarele din Legea nr. 80/1995, fiind greșită orientarea jurisprudențială care a inclus în sfera noțiunii de grad militar și pe aceea de grad onorific. ... 68. Trebuie precizat că institutele militare de învățământ sunt instituții de învățământ superior care asigură formarea de ofițeri pentru toate armele și specialitățile militare, necesari armatei României, precum și altor beneficiari interni sau externi, așa cum s-a statuat prin art. 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 190/1991 privind transformarea școlilor militare de ofițeri în institute militare de învățământ, republicată. ... 69. Aceste institute militare de învățământ se subordonează Ministerului Apărării Naționale și funcționează pe facultăți sau secții ce se înființează prin ordin al ministrului apărării naționale, reglementare desprinsă din cuprinsul art. 3 din același act normativ. ... 70. În egală măsură, prin art. 176 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 1/2011), se prevede că „Învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională este învățământ de stat, parte integrantă a sistemului național de învățământ, și cuprinde: învățământ universitar pentru formarea ofițerilor, ofițerilor de poliție și a altor specialiști, precum și învățământ postuniversitar“. Prin alin. (5) și (6) ale aceluiași articol se prevede că: (5) Pentru învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, după caz, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații și alte instituții cu atribuții în domeniile apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale pot emite ordine, regulamente și instrucțiuni proprii, în condițiile legii. (6) Ofițerii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a școlii militare de ofițeri cu durata de 3 sau 4 ani, pot să își completeze studiile în învățământul superior, pentru obținerea diplomei de licență în profiluri și specializări similare sau apropiate armei/specialității militare. ... 71. Din prevederile legale redate mai sus rezultă faptul că în fiecare din cele patru domenii, respectiv militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, există instituții de învățământ specializate, coordonate de către ministerele și instituțiile cu atribuții în domeniile respective. ... 72. În conformitate cu prevederile statutelor și regulamentelor de funcționare a instituțiilor militare de învățământ, studenților militari li se pot conferi grade onorifice de către comandanții sau șefii care au în subordine instituțiile militare de învățământ, concluzie care rezultă din nota la anexa nr. 3 la Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.64/2013. ... 73. Prin art. 32 din acest regulament sunt enumerate recompensele ce se pot acorda studenților din instituțiile de învățământ superior militar și, printre acestea, se regăsesc la alin. (1) lit. k) înaintarea în gradul următor, iar la lit. l) acordarea de distincții și însemne militare onorifice. Textul art. 32 alin. (1) lit. k) cuprinde sintagma „înaintarea în gradul următor“ ca formă de recompensă, iar nu înaintarea în gradul militar următor în sensul prevăzut de art. 3 din Legea nr. 80/1995. ... 74. Gradele onorifice pe durata studiilor simbolizează aprecierea rezultatelor meritorii obținute în procesul instruirii și al pregătirii profesionale și nu au semnificația gradelor militare. Aceasta deoarece nu sunt acordate în condițiile Legii nr. 80/1995 și cu respectarea normelor privind competențele de gestiune a resurselor umane, aplicabile structurilor din Ministerul Apărării Naționale. ... 75. În aceste condiții, astfel de grade onorifice acordate pe durata studiilor nu dau posibilitatea titularului să beneficieze de drepturile corespunzătoare gradului militar echivalent. Totodată, acordarea gradului onorific studentului nu este de natură să încalce drepturile ce decurg dintr-o eventuală deținere a gradului militar dobândit anterior, respectiv a gradului militar deținut ca rezervist (acest grad urmând să fie luat în considerare la stabilirea gradației, iar nu cel onorific). ... 76. Astfel cum rezultă din ansamblul reglementării descrise în paragrafele anterioare, legiuitorul a prevăzut detaliat situațiile și procedura prin care se acordă grade militare, așa încât, dacă intenționa ca studenților de la instituțiile de învățământ din sistemul de apărare și securitate națională să li se acorde grade militare pe parcursul desfășurării studiilor, reglementa acest aspect în mod expres. Însă, așa cum s-a menționat, Legea nr. 80/1995 a prevăzut, prin dispozițiile art. 48-52, doar gradul ce se acordă pentru fiecare categorie de absolvent, fără să facă nicio referire la acordarea unor grade militare în timpul școlii, ceea ce confirmă ideea că perioada de școlarizare în care elevii și studenții desfășoară serviciul militar activ este considerată ca o perioadă de desăvârșire a pregătirii lor profesionale pentru a deveni militar profesionist. ... 77. Ca atare, elevul sau studentul care anterior intrării în instituția militară de învățământ nu a primit, în condițiile legii, un grad militar nu este un cadru militar, nu face parte din corpul ofițerilor, subofițerilor sau maiștrilor militari, ci doar desfășoară serviciu militar activ^1, fiind obligat să respecte regulamentele militare ale școlii, să depună jurământul și să poarte uniformă militară. Dat fiind profilul acestor instituții de învățământ, el dobândește calitatea de cadru militar, potrivit pregătirii sale, odată cu absolvirea și acordarea unui grad corespunzător, în condițiile art. 45 din Legea nr. 80/1995. ^1 Potrivit art. 3 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 446/2006, serviciul militar activ se îndeplinește în calitate de elev sau student la instituțiile de învățământ din sistemul de apărare și securitate națională, cu excepția elevilor liceelor și colegiilor militare. ... 78. Așa cum s-a arătat anterior, organizarea și funcționarea instituțiilor militare de învățământ nu sunt reglementate de Legea nr. 80/1995 (care interesează statutul cadrelor militare), ci de Legea nr. 1/2011, care stabilește, prin dispozițiile art. 41, că „Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică și securitate națională se face prin ordine, regulamente și instrucțiuni proprii“. ... 79. În acest sens, unele reglementări prevăd expres (de exemplu, Codul universitar al drepturilor și obligațiilor studentului din Academia de Tehnică Militară, art. 29) că studentului militar i se acordă grade militare onorifice pentru comportare bună și îndeplinirea obligațiilor de învățământ, corespunzător anilor de studiu, prin ordin al comandantului academiei, înscris în ordinul de zi pe unitate, iar după promovarea examenului de diplomă, studentul militar va fi înaintat la gradul de sublocotenent/similar, prin ordin al ministrului apărării naționale sau al beneficiarului pentru care a fost școlarizat studentul, conform prevederilor legale. ... 80. Elevii și studenții se află, cum s-a menționat, în desfășurarea serviciului militar activ, pe parcursul studiilor, așa cum stipulează art. 3 alin. (3) din Legea nr. 446/2006, însă primesc grad militar, potrivit Legii nr. 80/1995, abia după absolvire, prin ordin al ministrului apărării sau al persoanei desemnate de acesta, când devin cadre militare, intră în corpul ofițerilor, subofițerilor sau maiștrilor militari, astfel încât gradele onorifice obținute pe perioada școlarizării nu reprezintă grad militar în sensul legii speciale referitoare la statutul cadrelor militare. ... 81. Având în vedere că art. 11 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 folosește sintagma de „personal militar“ atunci când se referă la funcțiile din familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională“, corelând funcția corespunzător unui grad militar, iar acordarea gradației este condiționată de dobândirea gradului militar (un drept cu caracter special obținut în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, în considerarea vechimii în această calitate), rezultă că intenția legiuitorului a fost aceea de a se valorifica de către personalul militar, care a dobândit grad militar înainte de intrarea în instituția militară de învățământ, și perioada până la absolvire, ca fiind timp servit ca personal militar. ... 82. Prin dispoziția legală mai sus precizată nu a fost avută în vedere, așadar, situația studenților care nu au dobândit încă un grad militar, aceștia devenind personal militar abia odată cu absolvirea și acordarea gradului pentru care s-au pregătit în cadrul instituției militare de învățământ. ... 83. Diferența dintre gradele de soldat sau gradat-fruntaș, caporal sau sergent, dobândite de cei care au îndeplinit serviciul militar obligatoriu, sau de soldat, fruntaș, caporal, acordate conform Legii nr. 384/2006, și gradele de elev fruntaș, elev caporal, elev sergent, sergent major, plutonier major, plutonier adjutant, acordate pe parcursul studiilor într-o instituție militară de învățământ, derivă din faptul că primele sunt grade militare acordate ca urmare a dobândirii unui statut, fie prin finalizarea stagiului militar obligatoriu, fie prin intrarea în rândul soldaților profesioniști, iar celelalte sunt simple grade onorifice. ... 84. Astfel, gradele onorifice pe care le primesc studenții militari pe parcursul anilor de studii sunt acordate în vederea dobândirii statutului după absolvirea instituției de învățământ, neavând natura juridică a gradelor militare din prima categorie, câtă vreme ele se pot pierde pe parcursul procesului de învățământ până la absolvire, ca sancțiune disciplinară, fiind o deosebire evidentă între această sancțiune și degradarea militară, care operează în alte condiții, prevăzute de lege. ... 85. Faptul că studenții sunt supuși unei discipline profesionale, unor reguli de sorginte militară și unui regim militarizat nu reprezintă o condiție de acordare a gradului militar, pe care îl primesc abia la absolvirea facultății, ci face parte din procesul de deprindere cu aceste reguli, ca parte a pregătirii universitare specifice domeniului. ... 86. Perioada de studii superioare militare intră doar în calculul vechimii necesare acordării pensiei de serviciu, așa cum rezultă din dispozițiile art. 3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare^2. ^2 Conform textului de lege indicat, „vechimea în serviciu - perioada în care o persoană din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională s-a aflat în una din următoarele situații: (...) 3. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor/funcționarilor publici cu statut special, cu excepția învățământului liceal“. ... 87. În concluzie, simpla calitate de student al unei instituții militare de învățământ superior nu este suficientă pentru obținerea gradației corespunzătoare duratei studiilor. Ea trebuie să fie dublată (cumulată) cu dobândirea unui grad militar în condițiile legii, nesubzistând premisa legală atunci când este vorba despre un simplu grad onorific. ... 88. Numai în acest fel, printr-o astfel de interpretare logico-gramaticală, dispoziția cuprinsă în art. 11 alin. (1) teza a doua din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 poate avea sens și aplicabilitate, întrucât, pe de o parte, în absența dobândirii unui grad militar nu poate începe să curgă un interval de timp util pentru obținerea gradației, iar, pe de altă parte, în lipsa celor două repere temporale - data acordării gradului militar și data absolvirii instituției militare -, nu există, potrivit normei legale, interval de timp de luat în calcul pentru stabilirea gradației. ... 89. Altminteri, simpla calitate de student și durata în sine a studiilor în cadrul instituției militare de învățământ superior nu sunt suficiente pentru dobândirea gradației. ... 90. În mod similar, chiar dacă pentru argumente diferite (care țin de caracterul special al normei reprezentând sediul materiei) s-a statuat prin Decizia nr. 35 din 15 mai 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 22 septembrie 2017, conform căreia, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (3) ,(5) și (6) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 și art. 3 din Legea nr. 446/2006, la stabilirea gradațiilor nu se ia în calcul perioada cât un polițist a urmat cursurile unei instituții de învățământ pentru formarea polițiștilor. ... 91. Referirea din conținutul acestei decizii (paragraful 39) la faptul că legiuitorul a prevăzut, prin dispozițiile art. 11 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, că se ia în calcul perioada studiilor la stabilirea gradațiilor, prevăzând acest lucru în mod expres, nu reprezintă o dezlegare în sens contrar a situației duratei studiilor militarilor. ... 92. Aceasta întrucât, pe de o parte, nu reprezentase obiect al sesizării pentru a i se da dezlegare pe calea hotărârii prealabile, iar, pe de altă parte, mențiunea respectivă este făcută prin simpla trimitere la textul legal, fără o analiză a conținutului acestuia. ... 93. Analizând, în cadrul prezentului recurs în interesul legii, dispozițiile art. 11 alin. (1) teza a doua din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, concluzia este, potrivit argumentelor arătate anterior, că intervalul de timp reprezentat de perioada studiilor într-o instituție militară de învățământ superior poate fi luat în calcul la stabilirea gradației în măsura în care anterior (sau în cursul desfășurării studiilor) s-a dobândit un grad militar în condițiile legii, gradul onorific neavând aptitudinea de a face să curgă un termen util pentru dobândirea unei gradații. ... ...