Decizia ÎCCJ nr. 24/2019 (HP)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 44. Prin Decizia nr. 70 din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 27 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, în Dosarul nr. 5.412/118/2016, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, stabilind că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, care prevăd majorarea pensiei de serviciu cu 1% din baza de calcul prevăzută de alin. (1) pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură, aceste dispoziții nu se aplică și în considerarea perioadei în care titularul pensiei de serviciu a exercitat profesia de avocat după data eliberării din funcție și obținerea pensiei de serviciu și nu pot reprezenta temei al recalculării acestei pensii, potrivit art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, raportat la art. 107 alin. (4) și (5) din Legea nr. 263/2010. În considerentele acestei hotărâri, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, din perspectiva interpretării literale a dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 303/2004, se poate observa că atât alin. (1) , cât și alin. (4) fac explicită referirea, când fixează cuantumul și modul de calcul al pensiei de serviciu, la venitul avut la data pensionării magistratului din această funcție. Similar, criteriile de majorare a pensiei de serviciu privesc cuantumul pensiei la momentul stabilirii, în considerarea activităților generatoare de vechime valorificabilă pentru pensia de serviciu, precum și un mod de calcul specific, atât în raport cu valoarea majorării cuantumului pensiei - de 1% pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani -, cât și prin circumstanțierea activităților care pot fi luate în calcul pentru asemenea operațiuni. Acest mecanism intră în funcțiune doar când are loc pensionarea titularului unei pensii de serviciu. Mecanismul de majorare a pensiilor de serviciu ale magistraților, reglementat de art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, este distinct de cel al recalculării pensiei, conform art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, raportat la art. 107 alin. (4) și (5) din Legea nr. 263/2010. Mecanismul de recalculare a pensiilor, reglementat de legea privind sistemul unitar de pensii publice, dă expresie regulii contributivității ridicate la rang de principiu, care nu este aplicabilă majorării pensiilor de serviciu stabilite și reglementate prin legea specială. Plata contribuțiilor pensionarului reîncadrat, care achită contribuții de asigurări sociale, nu activează mecanismul de majorare a pensiilor, care va fi operant efectiv la data pensionării celui care are calitatea profesională cerută de lege, fără a fi posibilă aplicarea sa, prin analogie, altor situații. Întrucât pensia de serviciu are la bază un concept diferit ca funcțiune, este justificată intenția legiuitorului de a delimita normativ modul de stabilire a acesteia atât din perspectiva calculului, cât și din cea a momentului la care poate fi stabilită. ... 45. De asemenea, prin Decizia nr. 22 din 19 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 11 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale privind pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în sensul de a se stabili dacă data pensionării reprezintă data eliberării din funcție prin pensionare ori data stabilirii drepturilor de pensie prin decizia privind acordarea pensiei de serviciu în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004. Pentru a pronunța această soluție, instanța supremă a reținut că problema de drept ce face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile a mai fost anterior dedusă judecății pe rolul instanțelor naționale de la toate nivelurile, existând hotărâri judecătorești pronunțate încă din anul 2012. Astfel, instanțele judecătorești au fost învestite cu soluționarea unor cereri de chemare în judecată cu un obiect identic cu cel al cauzei înregistrate pe rolul instanței de trimitere, precum și cu un obiect diferit de cel al acestei cauze, dar în contextul soluționării acestor cereri s-a ridicat, în mod unanim, problema interpretării sintagmei „data pensionării“ din cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. În acest sens s-a considerat că prezintă relevanță Decizia nr. 6.415 din 27 septembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a analizat care este data eliberării din funcție, prin pensionare, în cazul judecătorilor și procurorilor, statuându-se că din interpretarea dispozițiilor art. 65 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 303/2004, norme speciale ce exclud incidența normelor de drept comun cuprinse în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că actul administrativ care produce efectul juridic al eliberării din funcție prin pensionare este decretul Președintelui României. De asemenea, s-a reținut că jurisprudența, în aplicarea textului art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este conturată, astfel că nu mai este vorba despre o chestiune de drept nouă. Toate instanțele de judecată, cu două excepții, au exprimat opinia potrivit căreia data pensionării este data eliberării din funcție prin pensionare. Și argumentarea soluțiilor pronunțate a fost unanimă, în sensul că decizia privind acordarea pensiei de serviciu emisă de casele teritoriale de pensii nu produce efecte juridice în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de propunere a eliberării din funcție prin pensionare a magistratului. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii verifică dacă magistratul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de pensie de serviciu și, în caz afirmativ, propune Președintelui României eliberarea din funcție prin pensionare. Așadar, practica instanțelor este aproape unanimă în a aprecia că sintagma „data pensionării“ din cuprinsul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 trebuie interpretată în sensul că aceasta este data eliberării din funcție a magistratului prin pensionare, respectiv data prevăzută în decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui României de eliberare din funcție, ceea ce determină pierderea caracterului de noutate a chestiunii de drept supuse analizei. ... 46. În urma verificărilor efectuate s-a constatat că instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, a căror interpretare se solicită prin sesizarea examinată în cauza de față. La data pronunțării prezentei decizii, pe rolul Curții Constituționale se află două dosare în faza de raport, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții legale. ... ...