Decizia ÎCCJ nr. 13/2019 (RIL)Punctul VII

VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 13. Procurorul general consideră că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii. ... 14. Evidențiind evoluția legislației în materia autorizării executării lucrărilor de construcții și a intabulării dreptului de proprietate, procurorul general a apreciat că prin aceste intervenții legislative s-a urmărit găsirea unor remedii pentru intrarea în legalitate a construcțiilor edificate fără autorizație prealabilă de construire, autorizație care poate fi obținută și post factum, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În acest sens sunt prevederile art. 59 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței nr. 839/2009, cu modificările și completările ulterioare (Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991), ce poartă denumirea marginală „Introducerea în legalitate“. Inițierea altor proceduri, prin care se tinde la înscrierea în evidențele de publicitate imobiliară a dreptului de proprietate asupra construcțiilor realizate fără autorizație, altele decât cele prevăzute de actualul context legislativ în materie, nu este permisă, nici măcar prin invocarea dreptului de accesiune imobiliară. ... 15. Deși art. 577 alin. (1) din Codul civil prevede accesiunea imobiliară artificială ca un mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra construcțiilor, art. 885 din același cod dă expresie principiului efectului constitutiv de drepturi al înscrierilor din cartea funciară. ... 16. Coroborând dispozițiile art. 76 și ale art. 56 alin. (1) și (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 71/2011), lege ce a operat o prorogare a efectului constitutiv de drepturi al intabulării și a instituit o ultraactivitate a legii cadastrului, prin prevederea unor dispoziții tranzitorii care raportează condițiile și efectele înscrierilor în cartea funciară, atât la data intrării în vigoare a noului Cod civil, cât și la data finalizării lucrărilor de cadastru, procurorul general distinge între mai multe situații posibile, pentru a stabili efectul înscrierilor în cartea funciară în funcție de trei indicatori, constând în momentul încheierii actului juridic/săvârșirii ori producerii faptului juridic generator ori modificator de drepturi reale imobiliare; data înscrierii în cartea funciară; stadiul lucrărilor de cadastru - finalizarea/nefinalizarea acestora. ... 17. Astfel, o primă situație privește drepturile dobândite în baza unor acte sau fapte juridice ulterioare atât intrării în vigoare a noului Cod civil, cât și finalizării lucrărilor de cadastru la nivelul unității administrativ-teritoriale respective. În acest caz, înscrierea în cartea funciară nu poate avea decât efect constitutiv de drepturi, lipsa înscrierii echivalând cu inexistența dreptului. ... 18. O a doua situație vizează drepturile reale imobiliare dobândite în baza unor acte sau fapte juridice ulterioare intrării în vigoare a noului Cod civil, dar anterioare finalizării lucrărilor de cadastru, caz în care înscrierea va avea efect de opozabilitate. ... 19. Cea de-a treia situație privește drepturile reale imobiliare dobândite în temeiul unor acte sau fapte juridice anterioare intrării în vigoare a noului Cod civil, caz în care drepturile se vor înscrie cu efect de opozabilitate în cartea funciară, chiar dacă înscrierea are loc după intrarea în vigoare a noului Cod civil și chiar dacă a avut loc finalizarea lucrărilor de cadastru la nivelul unității administrativ-teritoriale respective. ... 20. Pentru fiecare dintre cele trei situații juridice, lipsa înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcției realizate fără autorizație împiedică dobândirea dreptului de proprietate asupra acesteia prin efectul achizitiv al accesiunii imobiliare artificiale, pentru următoarele considerente: ... 21. Prima situație cade sub incidența efectului constitutiv de drepturi al înscrierilor în cartea funciară consacrat de dispozițiile art. 885 și 886 din Codul civil, acesta fiind cel care guvernează regimul juridic al înscrierilor de carte funciară, așa cum este stipulat în prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 7/1996. În contextul în care, după intrarea în vigoare a noului Cod civil, dobândirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor se realizează, atât între părți, cât și față de terți, numai prin înscrierea în cartea funciară, pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea, emiterea autorizației de construire și a autorizației de desființare constituie un act administrativ care condiționează înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcțiilor. O interpretare contrară ar lipsi de conținut și de finalitate dispozițiile Legii nr. 50/1991, care prevede expres în art. 1 alin. (1) că executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare emisă în condițiile legii. ... 22. De asemenea, autorii lucrărilor nu se pot prevala de buna-credință pentru a beneficia de recunoașterea dreptului de proprietate în condițiile art. 577 și următoarele din Codul civil, câtă vreme nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii, în speță, a Legii nr. 50/1991, care prevede interdicția construirii fără autorizația și avizele legale necesare, cu atât mai mult cu cât aceștia aveau posibilitatea intrării în legalitate prin parcurgerea procedurii prevăzute de legi speciale, în urma căreia ar fi obținut certificatul de atestare a edificării construcției. ... 23. Pentru situația în care sunt incidente prevederile noului Cod civil, dar lucrările de cadastru nu s-au finalizat, înscrierile în cartea funciară nu au efectul constitutiv al dobândirii dreptului de proprietate, ci doar efect de opozabilitate față de terți. ... 24. Chiar dacă s-ar obține o hotărâre judecătorească de recunoaștere a calității de proprietar asupra construcției, aceasta nu ar putea fi intabulată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru intabularea construcției. ... 25. Hotărârea judecătorească, în situația recunoașterii dreptului de proprietate asupra construcției, nu poate suplini lipsa de legalitate a edificării fără autorizație de construire. ... 26. Argumentele de mai sus sunt valabile și pentru situația în care sunt incidente dispozițiile Codului civil din 1864, sub imperiul căruia înscrierile în cartea funciară nu aveau caracter constitutiv de drepturi, ci doar de opozabilitate. ... 27. Prin urmare, s-ar putea obține o hotărâre judecătorească de constatare a dreptului de proprietate asupra construcției, care nu va avea însă nicio eficiență dacă nu va fi și înscrisă în evidențele de publicitate imobiliară, în acest caz putându-se vorbi chiar de lipsa interesului, ca o condiție de exercitare a acțiunii civile. ... 28. În concluzie, dispozițiile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, în redactarea existentă până la modificarea textului prin Legea nr. 197/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (Legea nr. 197/2016), conform cărora construcțiile care au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum și cele care nu au avut efectuată recepția la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu pot fi intabulate, constituie un impediment legal în dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției prin efectul accesiunii imobiliare artificiale. ... ...