Decizia CCR nr. 201/2025Punctul 21

21. Examinând dispozițiile de lege criticate, Curtea observă că diferența de tratament juridic pe care o acestea o instituie între persoanele care se încadrează în ipoteza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 411/2004 în raport cu cele care se încadrează în ipoteza lit. b) din același alineat nu vizează în mod direct vârsta, ci calitatea de participant la un fond de pensii. Vârsta este un criteriu subsidiar, ce decurge din coroborarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) cu cele ale art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 411/2004, aceste din urmă dispoziții de lege instituind obligația aderării la un fond de pensie pentru persoanele cu vârsta de până la 35 de ani, respectiv opțiunea aderării pentru persoanele în vârstă de până la 45 de ani, care sunt asigurate în sistemul public de pensii. Curtea observă însă că și persoanele în vârstă de până la 45 de ani, la care se referă art. 30 alin. (2) din Legea nr. 411/2004, se pot plasa în ipoteza art. 38 alin. (3) lit. a) în măsura în care au optat pentru aderarea și contribuția la un fond de pensii. Prin urmare, nu vârsta este criteriul determinant în ceea ce privește tratamentul juridic aplicabil potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004, astfel că, în analiza criticii de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea va avea în vedere criteriul de departajare ce privește calitatea de participant la un fond de pensii. ...