Decizia ÎCCJ nr. 83/2018 (HP)Punctul IV

IV. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 28. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, au fost depuse următoarele puncte de vedere de către părți: ... 29. Apelanta-pârâtă Opera Națională București a apreciat ca fiind întemeiată sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, susținând că acele drepturi care nu au fost acordate nu aveau cum să supraviețuiască după data de 31 decembrie 2009, iar dispozițiile legale la care se raportează intimații-reclamanți în acțiunea introductivă nu pot fi avute în vedere de către instanța de judecată. ... 30. Pentru a se putea efectua calculul în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 353/2007 este absolut necesară evaluarea salariatului, conform dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.672/2008, care însă a fost anulată, iar în lipsa normelor de evaluare, practic, nu se putea realiza calculul salariilor în condițiile legii. ... 31. Astfel, în lipsa unor norme metodologice, care să ofere în mod clar criterii concrete de individualizare a salariilor de bază ale reclamanților, potrivit anexei la Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, și să stabilească modalitatea de eșalonare a acestora, începând cu data de 1 septembrie 2008, se poate constata că intenția legiuitorului de a reglementa o altă modalitate de salarizare decât cea consacrată prin Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 154/1998), pentru personalul artistic, tehnic și administrativ de specialitate din instituțiile de spectacole sau concerte, materializată prin instituirea drepturilor din cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 21/2007, a rămas nefinalizată. ... 32. Din conținutul art. 15^1 din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 rezultă că salariile de bază acordate nu sunt menținute într-o sumă fixă, ci între limite minime și maxime, urmând ca individualizarea lor să fie făcută în urma unei evaluări, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Culturii și Identității Naționale. ... 33. Apelantul-pârât Ministerul Culturii și Identității Naționale a arătat, prin punctul de vedere formulat, că omisiunea Guvernului de a elabora noi norme metodologice pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 echivalează cu lipsa unui cadru funcțional de stabilire concretă a salariului acestui personal, context în care majorările salariale în discuție rămân doar drepturi „virtuale“. ... 34. Angajatorul nu ar fi putut aplica prevederile Hotărârii Guvernului nr. 125/1999 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite pentru instituțiile publice de cultură (Hotărârea Guvernului nr. 125/1999) în privința criteriilor de evaluare a personalului și de stabilire a salariului de bază, dat fiind că aceasta se referă la aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 154/1998, astfel încât nu poate fi utilizată drept cadru pentru un alt act normativ. ... 35. Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.672/2008, act administrativ care a fost anulat, cu efect retroactiv, de către instanța de contencios administrativ, prin Sentința civilă nr. 2.878 din 9 iulie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.601/2/2009, irevocabilă, iar alte norme nu au mai fost elaborate până la apariția Legii-cadru nr. 330/2009, care abrogă art. 15^1 din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007. ... 36. În concluzie, s-a solicitat admiterea sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept, avându-se în vedere că instanțele au pronunțat decizii diferite chiar și cu privire la salariații aceleiași instituții, în scopul evitării apariției unei practici neunitare, învederându-se că hotărârile pronunțate sunt imposibil de pus în executare în lipsa unor norme metodologice care să ofere criterii concrete de individualizare a salariilor de bază, potrivit grilei anexă la Ordonanța Guvernului nr. 21/2007. ... 37. Intimații-reclamanți au solicitat, prin punctul de vedere formulat, să se constate că prezenta sesizare este inadmisibilă și să fie respinsă ca atare, apreciind că nu ne aflăm în ipoteza unei chestiuni de drept noi, asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu ar fi statuat. ... 38. În acest sens au învederat cele statuate prin Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 31 octombrie 2012, precum și Decizia nr. 82 din 20 noiembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 23 februarie 2018. ... 39. Intimații-reclamanți au susținut că Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 353/2007, trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice, neputând fi acceptată teza potrivit căreia nu ar putea fi pusă în aplicare în lipsa legislației secundare. ... 40. Prin urmare, în luna decembrie 2009, salariații ar fi trebuit să beneficieze de drepturile salariale prevăzute de Legea nr. 353/2007. ... ...