Decizia ÎCCJ nr. 78/2018 (HP)Punctul V

V. Motivele reținute de titularul sesizării care susțin admisibilitatea procedurii 16. Potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, dacă în cursul judecății un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. ... 17. Rezultă, de aici, că pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea dezlegării unei chestiuni de drept trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții de admisibilitate: să existe o problemă veritabilă de drept cu privire la care există posibilitatea unor interpretări diferite; problema de drept să se ridice în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; problema de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea acesteia să depindă soluționarea cauzei pendinte; chestiunea de drept să fie nouă; să fie vorba despre o chestiune de drept asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 18. În speță, Curtea reține că aceste condiții sunt îndeplinite, după cum urmează: ... 19. În ceea ce privește existența unei probleme de drept cu privire la care există posibilitatea unor interpretări diferite s-a apreciat că problemele de drept ce fac obiectul prezentei sesizări îndeplinesc această condiție, câtă vreme nu se poate considera că textele de lege referitoare la îndreptățirea secretarului la acordarea majorării salariale în discuție, în virtutea atribuțiilor de asistență socială pretins deținute și egalizarea salariului secretarului cu cel mai mare salariu aflat în plată ar conține o soluție legislativă clară. Mai mult, aceste probleme privesc chestiuni legate de legislația salarizării personalului din sectorul public, care prezintă, prin definiție, dificultăți de interpretare și aplicare datorate atât schimbărilor frecvente ale legislației, cât și necesității corelării unui număr relativ mare de acte normative, dovadă în acest sens fiind și numărul ridicat de hotărâri preliminare și hotărâri date în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în acest domeniu. ... 20. Deoarece Curtea de Apel Cluj este învestită cu soluționarea cererii de recurs în prezentul dosar, reiese, în mod evident, că este îndeplinită și condiția ca problema de drept să se ridice în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... 21. În ceea ce privește caracterul esențial al celor două probleme de drept s-a reținut că prezentul litigiu privește legalitatea unei dispoziții a primarului prin care secretarului comunei i s-au acordat majorările salariale prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2014 și art. II din Legea nr. 293/2015. Or, ținând cont că s-a susținut că această majorare este legală, pe de o parte, prin prisma atribuțiilor de asistență socială ale secretarului și, pe de altă parte, prin prisma ideii de egalizare cu cel mai mare salariu aflat în plată, cele două probleme expuse mai sus au un rol hotărâtor în soluționarea cauzei. ... 22. Referitor la noutatea chestiunii de drept, Curtea reține că, urmare a cercetărilor efectuate din oficiu, nu a fost identificată o jurisprudență care să prezinte caracterul unei practici judiciare conturate și constante în materie. ... 23. Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra celor două probleme de drept ridicate și acestea nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ...