Decizia ÎCCJ nr. 56/2018 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 10. Completul de judecată al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia că dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări trebuie făcută în sensul constatării că interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014) și art. 3^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), în forma indicată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), trebuie făcută în sensul că acestea impun acordarea aceleiași valori de referință sectorială pentru toți angajații din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“, de la data punerii acesteia în plată pentru salariații făcând parte din aceeași familie ocupațională, inclusiv pentru perioada anterioară datei de 9 aprilie 2015. ... 11. Instanța de sesizare a reținut că reclamanții sunt personal auxiliar de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, iar salarizarea personalului bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010). ... 12. Ulterior, prin reglementări succesive, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea diferențelor salariale rezultate în urma aplicării acestei legi, astfel cum a fost ea modificată prin legi anuale de salarizare. ... 13. În acest sens au fost adoptate Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările ulterioare (Legea nr. 71/2015) și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, prin care a fost modificată și completată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. ... 14. În interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în forma indicată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, respectiv că magistrații și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor vor fi salarizați la nivelul de salarizare maxim în plată pentru funcțiile similare, respectiv la nivelul maxim al indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, instanța de trimitere a observat că acestea nu disting între cele două categorii de magistrați și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, respectiv cei ale căror indemnizații au fost stabilite cu includerea unui procent de aproximativ 18%, conform Ordonanței Guvernului nr. 10/2007, și cei ale căror indemnizații nu includ acest spor. De aceea, conform regulii de interpretare logică „unde legea nu distinge, nici cel care o interpretează nu trebuie să distingă“ (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus), rezultă că aceste dispoziții se aplică ambelor categorii de magistrați și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. ... 15. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât din considerentele hotărârilor judecătorești prin care au fost obligați ordonatorii de credite să plătească indexările de 2%, 5% și 11% rezultă că stabilirea indemnizației s-a făcut în baza unui act normativ cu aplicabilitate generală (respectiv Ordonanța Guvernului nr. 10/2007), iar nu în baza unor considerente concrete, aplicabile doar cazurilor respective. ... 16. De aceea, activitatea de egalizare a veniturilor la nivelul fiecărui ordonator principal de credite ar fi trebuit să presupună stabilirea celei mai ridicate indemnizații pentru fiecare grad profesional (judecătorie, tribunal, curte de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție), fiecare categorie de vechime în muncă și vechime în funcție, prin raportare inclusiv la indemnizațiile în plată la nivelul aceluiași ordonator de credite. ... 17. Ulterior, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016. ... 18. Prin aceste texte introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în cadrul aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (astfel cum a fost inițial modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), Guvernul a urmărit să elimine din procesul de egalizare a indemnizațiilor raportarea la indemnizațiile stabilite în baza legii, prin hotărâre judecătorească. ... 19. Astfel, egalizarea indemnizațiilor nu se mai face prin raportare la aceste indemnizații maxime în plată, ci doar prin raportare la indemnizații stabilite în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. ... 20. Curtea Constituțională însă, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituționale. ... 21. În cuprinsul deciziei, Curtea Constituțională a statuat în sensul că, pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010. ... 22. Curtea Constituțională a concluzionat în sensul că efectul neconstituționalității art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016) este acela că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“, la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituția sau autoritatea publică. ... 23. Ca atare, în condițiile în care se face dovada existenței în plată a unor indemnizații care aveau incluse în indemnizația de încadrare lunară creșterile salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, salariul de bază/indemnizația de încadrare pentru personalul din justiție trebuie stabilit(ă) în raport cu acestea și anterior datei de 9 aprilie 2015, data intrării în vigoare a Legii 71/2015, cu respectarea termenului de prescripție a acțiunii. ... ...