Decizia CCR nr. 116/2025Punctul 5

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate referitoare la suspendarea din funcție a executorului judecătoresc în cazul în care s-a dispus, în primă instanță, condamnarea acestuia nu îndeplinesc criteriile previzibilității, predictibilității, înțelesului clar și neechivoc, care trebuie să caracterizeze normele juridice, și încalcă dispozițiile constituționale referitoare la dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție, dreptul la muncă și protecție socială, dreptul la asigurarea unui nivel de trai și regulile privind înfăptuirea justiției. Se arată că art. 50 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 nu este previzibil în ceea ce privește termenul de încetare a suspendării din exercițiul funcției de executor judecătoresc ca urmare a condamnării în primă instanță. Se încalcă dreptul de acces la justiție și se favorizează apariția arbitrarului ca temei legal. În același timp, instituirea, prin dispozițiile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, a puterii excesive a ministrului justiției de a dispune asupra unei persoane cu privire la exercițiul funcției de executor judecătoresc este neconstituțională, cât timp restrânge drepturile conferite prin Constituție persoanei în cauză, deși o astfel de situație particulară - condamnarea în primă instanță într-o cauză penală - nu este prevăzută ca excepție în cuprinsul dispozițiilor art. 53 din Constituție. ...