Decizia ÎCCJ nr. 11/2018 (RIL)Punctul VII

VII. Doctrina în materie 20. În doctrină, problema efectelor suspendării executării silite prin poprirea înființată asupra conturilor bancare a făcut obiect al analizei atât sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865, cât și în noua reglementare. ... 21. Astfel, cu referire la chestiunea întinderii popririi în raport cu creanțele cu scadență viitoare sau cu sumele de bani care intră în contul sau în conturile poprite după data la care este suspendată executarea silită, s-a apreciat că aceste sume, respectiv aceste creanțe, scapă incidenței popririi. ... 22. Alți autori au opinat că, pornind de la înțelegerea exactă a rațiunii și a mecanismului indisponibilizării produse prin înființarea popririi, corelat cu semnificația măsurii suspendării în cadrul demersului execuțional, trebuie reținut că este exclus ca, în perioada executării silite, terțul poprit (instituția de credit) să procedeze la indisponibilizarea efectivă a sumelor care au alimentat contul poprit după intervenirea suspendării, acesta fiind obligat să dea curs solicitărilor debitorului (titular al contului poprit) privind decontarea documentelor de plată primite, debitarea contului și acceptarea oricăror plăți din acest cont, în măsura în care aceste operațiuni privesc sume care au alimentat contul debitorului ulterior momentului suspendării executării silite. ... 23. A fost exprimată și opinia potrivit căreia debitorul urmărit va putea beneficia de sumele ce creditează contul ulterior momentului în care beneficiază de suspendarea executării silite. ... 24. Pe de altă parte, s-a arătat că suspendarea executării silite prin poprire și în reglementarea anterioară, dar și în prezent, nu presupune și deblocarea sumelor de bani indisponibilizate în mod legal de către executorul judecătoresc. ... 25. Referindu-se le efectele suspendării executării silite prin poprire, există și autori care au indicat și pentru procedura de drept comun (executarea silită derulată potrivit regulilor din Codul de procedură civilă) soluția pentru care legiuitorul a optat în cuprinsul Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 207/2015), în art. 233 alin. (4) : „Suspendarea executării silite prin poprire bancară are ca efect încetarea indisponibilizării sumelor viitoare provenite din încasările zilnice în conturile în lei și în valută, începând cu data și ora comunicării către instituțiile de credit a adresei de suspendare a executării silite prin poprire.“ ... 26. Trebuie precizat că există și opinii contrare celor anterior menționate, potrivit cărora efectul indisponibilizator al popririi se menține și pe timpul cât executarea este suspendată, indiferent de felul suspendării (legală, voluntară sau judecătorească). În acest sens s-a arătat că dispozițiile art. 701 alin. (3) din Codul de procedură civilă au generat nelămuriri în practică în ceea ce privește conduita pe care ar trebui să o adopte terțul poprit (în special instituțiile de credit) cu privire la sumele de bani intrate în contul debitorului pe durata suspendării. Concluzia acestor autori a fost că indisponibilizarea se referă, în acest caz, la bunuri și venituri în general, adică se extinde de drept, chiar și în perioada suspendării, și asupra sumelor și bunurilor apărute în acest interval. În schimb, este pe deplin acceptabilă precizarea făcută de unii practicieni în sensul că, dacă sumele de bani ori bunurile apărute pe perioada suspendării, cumulate cu cele deja indisponibilizate, dacă este cazul, acoperă integral suma pentru care măsura indisponibilizării a fost dispusă, pentru ceea ce depășește această valoare terțul poate elibera sumele sau bunurile direct către debitor, fără a se teme de vreo sancțiune din partea creditorului. ... ...